Procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravcenko, îl acuză pe directorul Biroului Național Anticorupție (NABU), Semen Krivonos, de falsificarea unor documente oficiale și de o adopție fictivă, și susține că el însuși a fost supus unor presiuni politice din partea președintelui Volodimir Zelenski. În aceeași zi, Kravcenko a părăsit Ucraina, afirmând că se află într-o deplasare de serviciu. Zelenski a cerut însă demiterea urgentă a procurorului general, în timp ce NABU a calificat acuzațiile drept parte a unui „atac sistematic” asupra instituțiilor anticorupție independente. Kravcenko a făcut afirmațiile într-un mesaj video publicat în dimineața zilei de 14 septembrie pe canalul său de Telegram. Potrivit acestuia, acuzațiile se bazează pe probe colectate în cadrul anchetei privind operațiunea „Cartagina”, desfășurată de NABU și Parchetul Specializat Anticorupție (SAP). „Pentru a nu face afirmații fără acoperire și bazându-mă pe probele adunate, am semnat acuzația împotriva directorului NABU, Semen Krivonos. Îl suspectez de falsificarea unor documente oficiale pentru obținerea unor foloase necuvenite și de o adopție fictivă”, a declarat Kravcenko. El a mai spus că o a doua acuzație vizează o persoană apropiată de șeful unei alte agenții anticorupție, SAP, Oleksandr Klimenko. Potrivit procurorului general, acesta ar fi încercat să exercite influență asupra conducerii Înaltei Curți Anticorupție din Ucraina, să ofere foloase necuvenite și să faciliteze evitarea mobilizării militare. Kravcenko susține că anterior nu a luat măsuri în acest caz deoarece ar fi fost „ținut în loc” din punct de vedere politic de președintele Volodimir Zelenski, precum și de NABU și SAP. Potrivit afirmațiilor sale, cele două instituții i-ar fi oferit „imunitate” în schimbul renunțării la acuzații. NABU și SAP au respins însă învinuirile. Cele două instituții au declarat că acțiunile procurorului general reprezintă „continuarea unui atac sistematic asupra organelor anticorupție independente”. NABU a mai afirmat că lui Semen Krivonos nu i-a fost comunicată oficial nicio suspiciune. De asemenea, biroul a respins acuzațiile lui Kravcenko potrivit cărora ofițerii anticorupție au confiscat dosarele penale menționate în timpul unor recente percheziții la Procuratura Generală. Operațiunea „Cartagina” Conflictul dintre conducerea Procuraturii Generale și instituțiile anticorupție a escaladat după operațiunea „Cartagina”, anunțată de NABU pe 4 septembrie. Potrivit anchetatorilor NABU și SAP, operațiunea a vizat destructurarea unei organizații criminale implicate în obținerea de foloase necuvenite de la centre de apel frauduloase și în spălarea unor sume de ordinul milioanelor. NABU a susținut că unul dintre responsabilii de la Procuratura Generală era organizatorul schemei. În dosar au fost reținuți și ulterior plasați în arest preventiv adjunctul șefului Departamentului de cooperare internațională al Procuraturii Generale, Serhi Kropiva, și prietena sa Elizaveta Ivahnenko. Procurorul general a respins însă în repetate rânduri orice implicare în protejarea centrelor de apel ilegale. Oficiul Procurorului General a declarat că materialele prezentate în instanță nu conțin dovezi împotriva lui Kravcenko. Toate persoanele vizate în dosar resping acuzațiile formulate de cele două agenții anticorupție. Kravcenko acuză presiuni politice Pe 7 septembrie, Ruslan Kravcenko și-a depus demisia din funcția de procuror general, pe fondul scandalului declanșat de ancheta NABU și SAP și după discuții cu președintele Volodimir Zelenski. Anterior, el declarase că nu intenționează să demisioneze din proprie inițiativă. „Cineva are interesul să mă îndepărteze. Pentru mulți, sunt o piedică”, a spus Kravcenko. Presa ucraineană a relatat pe 14 septembrie, citând surse din cadrul structurilor de forță că Procurorul general a părăsit Ucraina în noaptea precedentă, folosind un automobil de serviciu. Ulterior, Kravcenko a confirmat că a părăsit țara. El a spus că se află într-o „deplasare de serviciu”, în cadrul căreia are programate mai multe întâlniri. Kravcenko a precizat că intenționează să-și informeze partenerii internaționali despre ceea ce consideră a fi situația reală din sistemul anticorupție ucrainean, despre „semnele concentrării unei influențe necontrolate” de către acestea și riscurile pe care le creează pentru suveranitatea statului, statul de drept și instituțiile democratice ale Ucrainei. Zelenski cere demiterea „urgentă” a procurorului general Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat la scurt timp după declarațiile lui Kravcenko, afirmând că acesta trebuie demis „de urgență”. „Pentru acest procuror general există o singură cale: demiterea din funcție”, a declarat Zelenski, cerând deputaților din Rada Supremă să susțină cât mai urgent demiterea. Kravcenko afirmase în mesajul său video că, înainte de a lua decizia privind acuzațiile împotriva directorului NABU, fusese „ținut sub presiune politică” de președintele Zelenski. Votul din Rada Supremă privind demiterea lui Ruslan Kravcenko din funcția de procuror general este programat pentru 15 septembrie, potrivit lui David Arahamia, liderul fracțiunii parlamentare „Slujitorul Poporului”. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Mai mulți copii din stânga Nistrului ar fi mers în vara acestui an în tabere și programe organizate de Federația Rusă, două dintre ele aflate sub sancțiuni internaționale. Constatarea aparține Asociației Promo-LEX, care a publicat luni, 14 septembrie, o analiză a acestor deplasări. În iunie, elevi din regiune ar fi participat la activități organizate în cadrul Centrului internațional pentru copii „Artek” din Crimeea ocupată. Centrul este sancționat pentru implicarea în transferul forțat și îndoctrinarea ideologică a copiilor ucraineni. Promo-LEX notează că deplasarea a avut loc într-un context de securitate extrem de fragil. Între 23 iunie și 13 iulie, un alt grup ar fi mers la centrul „Orlionok” din Rusia, pentru programul „Cercul prietenilor”. Și acest centru se află sub sancțiuni. Acolo funcționează programe de educație militar-patriotică și infrastructură pentru pregătirea „tinerilor militari” și a „tinerilor grăniceri”. Din 2024, centrul găzduiește un muzeu dedicat războiului Rusiei împotriva Ucrainei, iar copiii sunt puși față în față cu militari ruși care au luptat acolo. Elevii ar fi fost implicați și în „Mișcarea celor dintâi” – organizație de stat rusă condusă, din septembrie 2024 și la inițiativa lui Vladimir Putin, de un ofițer care a participat la război. Minorii ar mai fi participat și la „Trenul Memoriei”, un proiect prezentat drept o „vaccinare împotriva neonazismului”. Europa Liberă nu a putut confirma, independent, informațiile publicate de organizația non-guvernamentală. Analiza Promo Lex vine la o săptămână după ce școlile din regiune au început anul cu o ceremonie copiată din Rusia . În fiecare zi de luni, elevii arborează drapelul separatist și intonează imnul. Prima ceremonie a avut loc pe 7 septembrie. Regulamentul preia pasaje dintr-un ordin din 2022 al Ministerului Educației de la Moscova și vizează peste 40.000 de elevi. Fostul vicepremier pentru Reintegrare Gheorghe Bălan a declarat pentru Europa Liberă că regimul de la Tiraspol încearcă, prin aceste noi reguli, „să pună control asupra tinerei generații”. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Președintele SUA, Donald Trump i-a cerut liderului de la Kiev, Volodimir Zelenski, să înceteze atacurile asupra infrastructurii rusești de producție și distribuție a motorinei, în contextul în care Rusia își continuă atacurile neîncetate asupra Ucrainei, inclusiv în apropierea graniței cu Polonia. „Există o mulțime de alte ținte. Nu loviți combustibilul diesel”, a declarat Trump, discutând cu jurnaliștii pe 13 septembrie, în timpul vizitei sale în Irlanda. „Trebuie să încetați să distrugeți combustibilul diesel în Rusia”, a adăugat el. Declarația lui Trump vine la o săptămână după ce emisarii săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, au vizitat Kievul și Moscova, în cadrul celui mai recent efort diplomatic mediat de Statele Unite pentru a apropia cele două capitale aflate în război de un acord negociat. Deși toate părțile au descris discuțiile drept „substanțiale”, situația de pe front nu s-a schimbat. Rusia continuă să atace Ucraina și să lovească infrastructura civilă, logistică și energetică, în timp ce se apropie sezonul rece. Ucraina, la rândul său, continuă să răspundă prin atacuri cu drone cu rază lungă de acțiune asupra unor obiective energetice și militare de pe teritoriul Rusiei. Kievul numește această strategie „sancțiuni cu rază lungă de acțiune”, încercând să reducă veniturile Moscovei din sectorul energetic și să o determine să negocieze. De la începutul verii, atacurile ucrainene cu drone au provocat penurii de combustibil în întreaga Rusie și au alimentat nemulțumirea populației, care până acum fusese în mare parte ferită de efectele directe ale războiului din Ucraina, ajuns în al cincilea an. Ucraina spune că Rusia „bate la ușa NATO” În condițiile în care ultimele eforturi diplomatice nu au dus la o reducere concretă a tensiunilor de pe câmpul de luptă, două atacuri cu drone rusești au avut loc în apropierea graniței cu Polonia în primele ore ale zilei de 13 septembrie. Primul atac a vizat o benzinărie din apropierea punctului de trecere a frontierei Iahodin, între Polonia și Ucraina, în regiunea ucraineană Volînia. Nu au fost raportate victime. Al doilea atac, tot în Volînia, a lovit locomotiva unui tren de pasageri la doar doi kilometri de granița poloneză, a anunțat operatorul feroviar de stat ucrainean, Ukrzaliznitsia. Potrivit lui Oleksandr Șevcenko, un oficial local din domeniul transporturilor, trenul circula pe ruta Kiev–Varșovia. Trenul ucrainean lovit de o dronă rusească în apropierea frontierei cu Polonia, 13 septembrie 2026. Ukrzaliznitsia a precizat că un grup de monitorizare a amenințărilor a reușit să avertizeze din timp echipajul trenului cu privire la atac, astfel că nu au fost raportate victime. Imagini video distribuite pe rețelele de socializare din Ucraina au arătat oameni fugind din calea exploziei produse în apropierea gării. Separat, Ukrzaliznitsia a declarat că este „foarte posibil” ca ținta inițială a atacului cu dronă să fi fost „trenul diplomatic”, în care se aflau mai mulți oficiali europeni de rang înalt, printre care fostul premier britanic Boris Johnson. Operatorul feroviar a adăugat că fostul director al CIA, David Petraeus, se afla la bordul unui alt tren în momentul atacului. În timpul acestor incidente, autoritățile poloneze au emis alerte de raid aerian în mai multe districte din estul țării. Deși nu au fost raportate încălcări ale spațiului aerian polonez, Jacek Goryszewski, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional al Forțelor Armate Poloneze, a declarat că „amenințarea la adresa Poloniei a fost reală”. În alte incidente produse pe 13 septembrie, autoritățile române au raportat pătrunderea unei drone pe teritoriul țării, iar Lituania le-a cerut locuitorilor din capitală și din regiunile învecinate să se adăpostească preventiv, după emiterea unei alerte privind posibila observare a unei drone. Principalul aeroport din Vilnius a fost închis temporar, iar avioane de luptă NATO au fost ridicate de la sol. Alerta a fost anulată în decurs de o oră. „Atacurile barbare ale Rusiei asupra frontierei dintre Ucraina și Polonia, la Iahodin, nu sunt doar o continuare a atacurilor sale asupra granițelor noastre”, a scris pe X, pe 13 septembrie, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha. „Este teroarea lui Putin care «bate» direct la ușile UE și NATO.” El le-a cerut liderilor europeni să folosească „întreaga forță” a sancțiunilor împotriva Rusiei. Tusk avertizează asupra escaladării ruse Premierul polonez Donald Tusk a avertizat, la rândul său, asupra unei posibile escaladări a acțiunilor Rusiei, după cele două atacuri cu drone produse în apropierea graniței occidentale a Ucrainei. „Escaladarea acțiunilor din partea Rusiei devine o realitate, iar exemplele sunt din ce în ce mai aproape de granița noastră”, a spus Tusk la o reuniune cu șefii structurilor de securitate, convocată după atacul rusesc. El a avertizat că Polonia trebuie să se pregătească pentru o intensificare a acțiunilor Rusiei în următoarele săptămâni și luni și nu a exclus posibilitatea ca escaladarea să afecteze direct teritoriul polonez. „Începând de astăzi, vom opera practic într-un regim de alertă sporită”, a spus premierul polonez. El a adăugat că speră ca scenariul cel mai grav – extinderea atacurilor rusești pe teritoriul NATO – să nu se concretizeze. Premierul polonez a mai remarcat că, în ultima perioadă, Rusia folosește tot mai des drone „Shahed” cu motoare reactive, mai rapide și mai greu de interceptat de apărarea antiaeriană ucraineană. Alte incidente La începutul acestei luni, Germania a acuzat oficial Moscova pentru un incident în urma căruia drone încărcate cu explozibili au perturbat zborurile pe aeroportul din Leipzig. La acea vreme, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „europenii se confruntă cu un adevăr greu de acceptat: aceasta este noua normalitate”. „Tocmai pentru a împiedica extinderea acestor atacuri în Europa, ucrainenii luptă în fiecare zi și își sacrifică viețile pentru ca această agresiune să nu se extindă”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un mesaj publicat pe Telegram pe 13 septembrie. Potrivit lui Zelenski, în ultima săptămână Rusia a lansat asupra unor ținte din Ucraina un total de 2.100 de drone, 1.700 de bombe ghidate și 73 de rachete. Autoritățile ucrainene au anunțat că, în alte zone ale țării, cele mai recente atacuri rusești au vizat și regiunile vestice Ivano-Frankivsk, Ternopil și Lvov, precum și regiunea estică Donețk, afectată puternic de război, și importanta regiune sudică Odesa. Autoritățile regionale din Odesa au anunțat că nouă persoane au fost rănite după ce o dronă a lovit mai multe clădiri rezidențiale. Un depozit din regiune ar fi fost, de asemenea, vizat. Între timp, în orașul Odesa, echipele de intervenție au încheiat operațiunile la locul atacului cu dronă asupra unui bloc de locuințe cu 25 de etaje, în noaptea de 12 septembrie. Două persoane au fost ucise, iar peste 20 au fost rănite în acel atac. Blocul de la Odesa lovit de o dronă, 12 septembrie 2026 Ministerul rus al Apărării a susținut că atacurile nocturne au vizat „centre logistice prin care sunt livrate și distribuite încărcături militare, precum și instalații energetice care asigură funcționarea acestora”. Ministerul a raportat, de asemenea, atacuri asupra infrastructurii feroviare din vestul Ucrainei. Rusia neagă că ar viza zone civile, în ciuda numeroaselor dovezi privind astfel de atacuri, soldate cu mii de morți de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

O dronă care a traversat spațiul aerian al R. Moldova, venind din Ucraina, a ajuns în România și s-a prăbușit într-un lan de porumb din județul Suceava, fără a provoca victime. În R. Moldova, autoritățile au închis temporar spațiul aerian pentru siguranța zborurilor civile. Serviciul operații aeriene al Armatei Naționale a Republicii Moldova a detectat drona sâmbătă, 12 septembrie, la ora 15:26, după ce aceasta a pătruns neautorizat în spațiul aerian al țării dinspre Ucraina. În același timp, aparatul a fost observat și de o patrulă a Poliției de Frontieră. Drona a survolat spațiul aerian în apropierea satului Vasilcău, raionul Soroca, după care a dispărut de pe radar în zona localității Băxani, din același raion. La ora 16:03, aceasta a reapărut în apropierea satului Cuconeștii Noi, raionul Edineț, continuându-și deplasarea spre România. Pentru a asigura siguranța zborurilor civile, autoritățile moldovene au închis temporar spațiul aerian în zonele de Nord și Centru. Restricțiile au fost ridicate la ora 16:20. În acest interval, cursa Sharm el-Sheikh–Chișinău a fost menținută în zona de așteptare din apropierea municipiului Bacău, după care și-a continuat zborul spre Chișinău. Curse de pe Aeroportul Internațional Chișinău spre București, Istanbul și Alicante au fost reținute temporar la sol. Autoritățile au avertizat că unele zboruri pot înregistra întârzieri. Avioane F-16 române au monitorizat drona Ministerul Apărării Naționale din România anunță că a fost informat de Centrele de Operații Aeriene ale Ucrainei și Republicii Moldova că drona a traversat spațiile aeriene ale celor două state și se îndrepta spre nord-estul României. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației. În județul Botoșani, a fost transmis un mesaj RO-Alert la ora 16:20, după ce prin serviciul 112 a fost semnalată prezența unei drone deasupra localității Știubieni. Ulterior, forțele Ministerului roman al Afacerilor Interne au identificat un obiect zburător prăbușit în zona localității Botoșenița Mare, județul Suceava, într-un lan de porumb. În urma impactului s-a produs un incendiu de mici dimensiuni și s-a format o cavitate cu diametrul de aproximativ un metru și adâncimea de 30 de centimetri. Nu au fost înregistrate victime. O echipă pirotehnică a Serviciului Român de Informații se deplasează la fața locului pentru evaluarea situației. Aceasta este a doua dronă detectată în spațiul aerian al R. Moldova în ultimele zile. Marți, avionul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a decolat cu întârziere din cauza unei drone rusești. Totodată, în noaptea de 8 spre 9 septembrie, punctul internațional de trecere a frontierei „Starokazacie” , din regiunea Odesa, aflat la granița Ucrainei cu R. Moldova, a fost atacat cu drone. În urma atacului, două persoane au fost ucise, iar alte trei au fost rănite, potrivit autorităților ucrainene. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Incidentele tot mai frecvente cu drone din R. Moldova pot fi cauzate de atât de faptul că Vladimir Putin escaladează războiul din Ucraina, cât și de deplasările mai dese ale lui Volodimir Zelenski de pe aeroportul din Chișinău, cred invitații permanenți ai podcastului, Igor Boțan și Nicolae Negru.

Întețirea incidentelor cu drone în R. Moldova poate fi explicată prin intenția lui Vladimir Putin de a escalada războiul împotriva Ucrainei, dar și prin faptul că Volodimir Zelenski zboară mai des din Chișinău, cred invitații permanenți ai podcastului „Dincolo de știri”, Nicolae Negru și Igor Boțan. „Face parte din politica de escaladare a războiului din partea lui Putin, iar escaladarea cuprinde atât bombardarea Ucrainei, cât și acțiuni împotriva statelor europene”, spune Nicolae Negru. El crede că incursiunile dronelor rusești în R. Moldova pun în pericol și demoralizează cetățenii. O dronă „Shahed” a traversat , pe 8 septembrie, teritoriul R. Moldova, ținând la sol câteva aeronave, inclusiv pe cea a președintelui ucrainean, care zbura de la Chișinău la Oslo, la funeraliile regelui Norvegiei. Drona s-a prăbușit în raionul Rîșcani, după ce intrase pentru scurt timp și în România. Câteva ore mai târziu, după miezul nopții, Rusia a atacat cu o dronă punctul de trecere al frontierei dintre Ucraina și R. Moldova, Tudora- Starokazacie, omorând doi ucraineni și rănind un moldovean, care se afla în acel moment în vamă. „Din cauza conflictului diplomatic dintre Ucraina și Polonia președintele Zelenski preferă să zboare de pe aeroportul internațional Chișinău, iar rușii au reacționat prin această intensificare a survolării spațiului aerian al Republicii Moldova”, explică analistul Igor Boțan. Nicolae Negru leagă frecventele violări ale spațiului aerian moldovean și de faptul că politicienii apropiați Kremlinului au pierdut un șir de alegeri în R. Moldova. „Putin ne include și pe noi în acest spațiu al răzbunării Rusiei (...) Nu uită că a suferit înfrângeri la alegeri în R. Moldova”, crede Nicolae Negru. Negru și Boțan despre incidentul cu avionul lui Zelenski la Chișinău și primii candidați în Găgăuzia Opoziția – formule diferite, dar același mesaj? Incidentele cu drone rusești au trezit reacții și din partea opoziției de la Chișinău. Deputatul socialist Igor Dodon, a spus cu referire la incidentul cu avionul lui Volodimir Zelenski că „R. Moldova ar trebui să fie atentă la implicarea în strategia de război a Ucrainei”. „Nu ne miră ceea ce declară Igor Dodon, pentru că el de mult timp este cunoscut pentru că promovează în mod deschis o apropiere a Republicii Moldova de Federația Rusă”, a spus în podcast analistul politic, Igor Boțan. Un alt politician de opoziție, Vasile Costiuc, de la Democrația Acasă, a declarat în legătură cu atacul de la punctul Starokazacie că „politicieni de la Chișinău și de la Bruxelles, care continuă să promoveze ideea biruirii pe cale militară a agresorului, Federația Rusă, nu fac altceva decât să alimenteze prelungirea unui conflict”. Pentru Nicolae Negru comentariile celor doi politicieni din opoziția de la Chișinău transmit în esență același lucru – „faceți ce vrea Rusia, faceți ce vrea Putin”. Alte subiecte discutate în această ediție: Parlamentul a adoptat în prima lectură politica bugetar-fiscală , prima propunere legislativă majoră a premierul Vasile Tofan de când a preluat funcția în luna iulie. Opoziția nu a votat-o și a atenționat că ar putea pune o povară economică mare pe cetățeni. Deputatul de etnie găgăuză Alexandr Stoianoglo, fostul contracandidat al Maiei Sandu la alegerile prezidențiale din 2024, va candida la funcția de guvernator al Găgăuziei, la alegerile așteptate în luna noiembrie. Mai devreme, și-a anunțat intenția de candida și fostul deputat comunist, Fiodor Găgăuz. Socialiștii vor anunța un candidat săptămâna viitoare. Între cine se va da marea bătălie? În podcastul „Dincolo de Știri”, explicăm și punem în context cele mai importante evenimente ale săptămânii, împreună cu invitații noștri permanenți, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru. Un episod nou apare în fiecare sâmbătă dimineața, pe YouTube și pe pagina noastră europalibera.md . Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Mai mult de jumătate din angajații Autorității Aeronautice Civile (AAC) din R. Moldova, instituție responsabilă de supravegherea aviației, pleacă anual la cursuri în străinătate, uneori în destinații exotice precum Singapore, Dubai sau Bangkok. În 2025 și în primele șase luni din 2026, AAC a cheltuit pentru deplasările peste hotare ale angajaților peste 5,2 milioane de lei.

Mai mult de jumătate din angajații Autorității Aeronautice Civile (AAC) din R. Moldova, instituție responsabilă de supravegherea aviației, pleacă anual la cursuri în străinătate, uneori în destinații exotice precum Singapore, Dubai sau Bangkok. În 2025 și în primele șase luni din 2026, AAC a cheltuit pentru deplasările peste hotare ale angajaților peste 5,2 milioane de lei. Cât de justificate vă par cheltuielile ACC pentru instruiri ale angajaților în străinătate, inclusiv în destinații exotece îndepărtate? Click pentru a participa la un SONDAJ Într-o seară călduroasă de august, o angajată a Autorității Aeronautice Civile (AAC) savura un cocktail în Singapore, la 8.800 de kilometri distanță de Republica Moldova. Se afla într-o vizită de studiu de cinci zile, pentru care statul i-a oferit 36.281 de lei pentru cheltuieli de deplasare. Alina Arsenii este inspectoare principală în Direcția Navigabilitate a AAC, unde lucrează de cel puțin opt ani. În 2025, funcționara Autorității Aeronautice Civile a fost în mai multe deplasări: Paris, Dubai, Schiphol-Rijk (Țările de Jos), Köln, Bruxelles, Erevan, Baku sau Madrid. Pentru cele opt vizite ale ei, statul a alocat un buget de peste 162.000 de lei. Potrivit declarației de avere pe 2025, salariul angajatei AAC a fost, anul trecut, de aproape 40 de mii de lei lunar. Un an mai târziu, la sfârșitul lunii august 2026, Alina Arsenii pleca în Singapore, pentru a participa la un alt training de cinci zile. Acolo, funcționara trebuia să învețe cum se emit și se supraveghează licențele pentru piloți, navigatori, ingineri de zbor etc. În cele cinci zile cât a stat în Singapore, angajata AAC a publicat 52 de fotografii pe Facebook, în care le arăta prietenilor cum arată orașul-stat din sud-estul Asiei. Printre altele, în Singapore, Arsenii a asistat la spectacolul de lumini Garden Rhapsody, a savurat un cocktail la apus, de pe un zgârie-nori, și a fost la Marina Bay Sands – una dintre cele mai faimoase și vizitate atracții turistice din Singapore. Întrebată de Europa Liberă ce a învățat la cursurile din Singapore, Alina Arsenii a refuzat să comenteze, spunând că instituția în care lucrează ne va răspunde „la nivel instituțional”. Imagine publicată de Alina Arsenii, angajată a Autorității Aeronautice Civile, în timpul unor cursuri efectuate în Singapore în august 2026 Până la sfârșitul anului 2026, AAC a planificat ca Arsenii să mai meargă o dată în Singapore, la un alt curs. Harta destinațiilor unde călătoresc angajații AAC Alina Arsenii nu este nici pe departe singura angajată a Autorității Aeronautice Civile care – cel puțin în ultimii doi ani – au fost trimiși de instituție în delegații externe. În 2025, de pildă, 49 dintre cei 84 de angajați ai AAC au fost în deplasări peste hotare pentru cursuri, seminare sau alte activități. În prima jumătate a anului 2026, 42 de angajați au fost deja în deplasări. Cursurile pentru angajații Autorității Aeronautice Civile au loc în diferite colțuri ale lumii, din țări europene până în Dubai (Emiratele Arabe Unite), Thailanda sau Singapore. În 2025, două persoane au mers în Singapore. Până în septembrie 2026, numărul a crescut la cinci. Peste 3,6 milioane de lei a alocat AAC în 2025 pentru cursurile și deplasările angajaților săi în străinătate. În prima jumătate a anului 2026 au fost cheltuiți deja 1,6 milioane de lei. Într-un an și jumătate – 5,2 milioane de lei. Anul acesta, până la momentul redactării acestui articol, patru angajați ai AAC au mers la cursuri în Singapore: Mădălina Ciobanu – șefa Direcției Navigație Aeriană; Valeriu Cazan – inspector principal în cadrul Direcției Management al Siguranței și Conformității; Cristina Manea – șefa Direcției Management al Siguranței și Conformității; și Alina Arsenii. Suma totală alocată de AAC pentru deplasările acestor angajați în Singapore a fost de 137.164 de lei. Directorul adjunct al instituției, Andrei Cebanu, a fost și el anul acesta în Singapore, însă nu la cursuri, ci la Changi Aviation Summit și la Singapore Airshow 2026. Singapore nu este însă unica destinație îndepărtată în care ajung funcționarii AAC. În 2025, de exemplu, Valeriu Cazan, inspector principal în cadrul Direcției Management al Siguranței și Conformității, a fost timp de 12 zile în Bangkok, Thailanda, unde a participat la un curs destinat dezvoltării competențelor necesare pentru elaborarea, implementarea și monitorizarea unui Program al Statului. Există însă numeroase alternative în afara Thailandei. Programul oficial al Organizației Aviației Civile Internaționale (ICAO), „State Safety Programme” (SSP), este un curs standardizat la nivel global, organizat periodic în diverse centre de instruire autorizate din lume. Cursul poate fi urmat și online, cu un instructor, astfel încât deplasarea în altă țară nu este întotdeauna necesară. Iar cursul „Safety Management Online” este un curs online și nu necesită deplasare în Thailanda. Pentru această deplasare în Bangkok a fost alocată din bugetul AAC suma de 35.203 lei. Contactat telefonic de Europa Liberă, directorul AAC, Evgheni Kostețki, spune că a fost numit în funcție în 2026 și nu ne poate oferi un răspuns cu privire la deplasări. El ne-a spus să expediem o solicitare de informații, urmând să revină cu „informații suplimentare în scris”. De ce Singapore? Angajații Autorității Aeronautice Civile din R. Moldova participă la cursuri în Singapore în baza unui memorandum de colaborare semnat în 2023. Instituția spune că, prin acest memorandum, R. Moldova beneficiază de „condiții preferențiale”, care acoperă costurile de instruire, cheltuielile de cazare și diurnele. „AAC suportă doar cheltuielile de transport și diurnele pentru zilele de călătorie. Niciuna dintre organizațiile europene de instruire în domeniul aviației nu oferă asemenea condiții avantajoase [...] Achiziționarea serviciilor de instruire din această sursă este mai convenabilă chiar și în cazul existenței unor cursuri similare organizate în locații europene”, menționează AAC într-un răspuns pentru Europa Liberă. Despre ce învață mai exact funcționarii în Singapore, AAC spune că fiecare participant susține o evaluare la sfârșitul cursului și obține un certificat, care „va servi drept dovadă a instruirii în cadrul verificărilor de audit ulterioare”. Cursuri de engleză Pe lângă cursurile de specialitate, unii angajați ai AAC merg, periodic, și la cursuri de limbă engleză. Asta deși în fișele de post ale mai multor angajați ai instituției este prevăzută obligativitatea cunoașterii limbii engleze, încă de la angajare. Pentru anul 2026, AAC a planificat un buget de 227.100 de lei pentru cursuri de limba engleză destinate angajaților. De ce AAC alocă bani pentru cursuri de limba engleză, dacă în fișa postului este menționat că angajații trebuie să o cunoască? Instituția spune într-un răspuns pentru Europa Liberă că aceste cursuri sunt necesare pentru menținerea „unui nivel corespunzător de competență lingvistică, ca instruire periodică”. Evgheni Kostețki, directorul AAC, consideră că este „un proces normal” ca angajații AAC să participe la cursuri de perfecționare. „Staff-ul nostru trebuie să aibă cunoștințe nu doar de engleză pentru simpla comunicare, ci și de engleză tehnică”, menționează Kostețki. Cursurile din 2026 nu au avut încă loc, deoarece „nu a fost identificată o soluție acceptabilă” care să se încadreze în bugetul de 227.000 de lei, ne-a transmis AAC. ◉ SONDAJ Cu ce se ocupă AAC Rolul principal al angajaților Autorității Aeronautice Civile este să reglementeze, să certifice, să verifice și să supravegheze activitatea din domeniul aviației civile, astfel încât aceasta să se desfășoare în siguranță. Dacă directorul instituției are un salariu lunar de aproximativ 64.000 de lei, un inspector principal primește aproximativ 40.000 de lei. Premierul Vasile Tofan a spus, imediat după preluarea mandatului, că statul cheltuie prea mulți bani pentru deplasările funcționarilor peste hotare și că acestea trebuie reduse. „Vă dau doar câteva exemple. Aprobare de vizită în India, într-o zonă unde sunt și plaje frumoase. Nouă zile în total. Nu cred că este o utilizare bună a timpului nostru. Unele sunt justificate, pentru că trebuie să fim la Bruxelles, să negociem, unele sunt mai mult cu caracter turistic”, spunea Tofan, în ședința Guvernului din 12 august. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Un fost redactor-șef al Sputnik Moldova ar fi folosit Claude, chatbotul de inteligență artificială al companiei americane Anthropic, ca să producă materiale de propagandă, inclusiv pentru a o ataca pe Maia Sandu înaintea alegerilor din toamna anului trecut. Informația apare în raportul Anthropic despre utilizarea abuzivă a AI, publicat pe 10 septembrie 2026. Documentul nu oferă exemple concrete ale materialelor de propagandă antiguvernamentale care ar fi fost create cu ajutorul Claude, însă descrie mecanismul. Redactorul-șef al Sputnik ar fi folosit Claude pentru a transforma știri din România și R. Moldova în materiale de propagandă în limbă rusă, destinate publicului moldovenesc. Acestea ajungeau într-un final pe canalul de Telegram al Sputnik Moldova și pe RIA Novosti, „fiind ulterior amplificate printr-o rețea de publicații rusești și moldovenești pentru a crea bucle false de verificare.” Scopul era ca aceeași poveste să pară confirmată de mai multe surse independente. Europa Liberă a solicitat un punct de vedere de la Sputnik cu privire la acuzațiile Anthropic. Îl vom publica imediat ce îl vom primi. Raportul companiei americane mai spune că reprezentantul Sputnik ar fi promovat informații inventate și defăimătoare despre Maia Sandu înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Una dintre postările generate cu Claude și publicate a strâns 2 mii de vizualizări. Compania spune că nu poate stabili ce parte din producția acestor instituții a trecut prin AI. Anthropic afirmă că a închis conturile implicate. Sputnik Moldova este blocată în Republica Moldova din februarie 2022. Serviciul de Informații și Securitate a motivat decizia prin incitare la ură și război. În martie 2023, SIS a blocat încă cinci site-uri legate de redacție. Agenția continuă totuși să publice știri pentru publicul din Moldova pe Telegram, VK, precum și pe un domeniu .com. Alegerile din 2024 și 2025 au fost marcate de acuzații de ingerință rusă, inclusiv scheme de cumpărare a voturilor coordonate de oligarhul fugar Ilan Șor. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Polonia a dejucat o „amenințare directă” la unul dintre punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, în noaptea de miercuri spre joi, a afirmat premierul Donald Tusk, avertizând asupra unor posibile acțiuni „provocatoare” ale Rusiei în viitorul apropiat. Declarația vine la o zi după un atac rusesc cu drone asupra unui punct de trecere ucrainean de la granița cu Republica Moldova, soldat cu victime. „Noaptea trecută, datorită cooperării dintre serviciile noastre și omologii lor ucraineni, a fost dejucată o amenințare directă la adresa unuia din punctele de trecere a frontierei”, a declarat Tusk, joi, la o conferință de presă susținută la Bratislava. Premierul polonez nu a oferit detalii despre natura amenințării și nici nu a precizat care anume dintre punctele de trecere a frontierei comune cu Ucraina a fost vizat. El a afirmat însă că a primit un raport „destul de precis” din partea CIA, în care erau descrise posibile scenarii de evoluție a evenimentelor în lunile următoare. „După cum știți, Rusia a recurs deja la atacuri provocatoare asupra punctelor de trecere a frontierei – de exemplu, în Moldova. Ne așteptăm la acțiuni similare care să vizeze punctele de trecere a frontierei cu Ucraina din alte țări, inclusiv Polonia”, a spus Tusk. Avertismentul său a venit la o zi după atacul cu drone din noaptea de 8 spre 9 septembrie asupra punctului de trecere ucrainean „Starokazacie” , din regiunea Odesa, de la granița cu Republica Moldova. Atacul s-a soldat cu moartea a două persoane, distrugerea mai multor mijloace de transport și a infrastructurii punctului de trecere. Punctul de trecere ucrainean Starokazacie, după un atac rusesc cu drone, 9 septembrie 2026 Atacul de la Starokazacie a urmat la scurt timp după un alt incident cu dronă, pe 8 septembrie, care a traversat teritoriul Republicii Moldova, provocând întârzierea zborului de la Chișinău spre Oslo a președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski. Puncte de trecere de la frontiera Ucrainei cu Republica Moldova au mai fost vizate de atacuri rusești în trecut, cele mai recente – în luna august, la Vinohradivka și Tabaki . Rusia a atacat în trecut și puncte de trecere ucrainene de la frontiera cu România și Polonia. Tusk a avertizat în repetate rânduri că statele de pe flancul estic al NATO trebuie să fie pregătite pentru eventuale provocări din partea Rusiei. „Trebuie să anticipăm diverse scenarii. Atât Polonia, cât și întreaga Europă trebuie să fie pregătite pentru diferite posibilități privind situația nu numai pe frontul ruso-ucrainean, ci și de-a lungul flancului estic al UE”, a mai declarat premierul polonez. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Canada a aprobat un nou ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 350 de milioane de dolari canadieni (cca 250 de milioane de dolari SUA). Anunțul a fost făcut în timpul vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Canada, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice. Premierul canadian Mark Carney a declarat după discuțiile cu liderul de la Kiev, joi seara, că o parte importantă a ajutorului va fi destinată apărării antiaeriene, considerată esențială pentru protejarea populației și infrastructurii Ucrainei. La rândul său, Zelenski a descris pachetul drept unul „foarte important”, menționând că Ottawa va sprijini și sectorul energetic ucrainean. Ce sisteme de apărare antiaeriană vor fi furnizate nu s-a precizat. Echipamentele și muniția urmează să fie achiziționate, în parte, printr-un mecanism care permite aliaților Ucrainei să cumpere armament din Statele Unite și să îl transfere ulterior Kievului. Potrivit Reuters, de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022, valoarea totală a sprijinului acordat Ucrainei de Canada a ajuns la aproximativ 8,5 miliarde de dolari canadieni (6,15 miliarde de dolari americani). Carney a anunțat, de asemenea, lansarea unui program destinat creșterii semnificative a producției de drone a Canadei. Aproximativ o treime dintre dronele fabricate în următorii doi ani ar urma să fie furnizate Ucrainei. Zelenski a ajuns joi la Calgary după o vizită în Norvegia, unde a participat la funeraliile regelui Harald al V-lea și a discutat despre sprijinul pentru apărarea antiaeriană. Călătoria sa spre Oslo fusese întârziată în urma unei alerte în Republica Moldova , după ce o dronă rusească pătrunsese în spațiul aerian din apropiere. Sprijin pentru achiziția de gaze În perspectiva unei noi ierni de război, Canada va sprijini Ucraina în consolidarea securității energetice și în pregătirea rezervelor de gaze și a capacităților de producție a energiei. Premierul canadian a spus că Ottawa va acorda garanții pentru împrumuturi în valoare de aproape 435 de milioane de dolari canadieni, destinate în principal achiziției de gaze pentru sezonul rece și cumpărării unor generatoare de rezervă, care să poată fi utilizate în perioadele de deficit energetic. Președintele Volodimir Zelenski a salutat acordurile încheiate cu Ottawa, afirmând că acestea vor consolida Ucraina atât în perspectiva iernii, cât și pe termen mai lung. Sprijinul canadian vine într-un moment în care infrastructura energetică ucraineană rămâne vulnerabilă în fața atacurilor rusești. De la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022, Rusia a vizat în mod repetat centrale electrice, rețele de transport și distribuție, instalații de producție și alte obiective energetice. Canada nu este singurul partener al Kievului care își intensifică sprijinul. La începutul lunii septembrie, Germania a anunțat un ajutor suplimentar de 250 de milioane de euro pentru repararea urgentă a infrastructurii energetice ucrainene înaintea iernii. Ministrul ucrainean al Energiei, Denis Șmîhal, a avertizat însă că necesitățile sunt mari și că ar fi nevoie de încă 560 de milioane de euro pentru Fondul de sprijin energetic al Ucrainei. Eforturi diplomatice pentru încheierea războiului Vizita în Canada are loc în paralel cu reluarea unor eforturi diplomatice mediate de Statele Unite pentru identificarea unei soluții de încheiere a războiului. Zelenski a declarat că speră ca până la sfârșitul lunii septembrie să apară primele rezultate concrete ale negocierilor. Președintele ucrainean se așteaptă, în special, la progrese în urma unei posibile întâlniri cu președintele SUA, Donald Trump, la New York, în marja sesiunii Adunării Generale a ONU. El a afirmat că, în perioada premergătoare unor eventuale negocieri, Rusia ar putea încerca să își intensifice atacurile asupra Ucrainei. Zelenski a admis, de asemenea, că este puțin probabil ca în perioada alegerilor parlamentare din Rusia, din luna septembrie, să aibă loc negocieri substanțiale. Noile eforturi diplomatice vin după luni de stagnare a negocierilor. În weekendul precedent, emisarii americani Steven Witkoff și Jared Kushner au vizitat Kievul și Moscova, într-o nouă încercare de a reduce diferențele dintre pozițiile celor două părți. Câteva zile mai târziu, președinții Donald Trump și Vladimir Putin au discutat telefonic. Kremlinul a descris conversația drept „constructivă și foarte sinceră”, iar Trump a declarat că Putin este interesat de încheierea unui acord și că un asemenea rezultat ar fi posibil dacă și Zelenski ar fi dispus să negocieze. Moscova nu a dat însă semnale că ar accepta un armistițiu fără concesii majore din partea Kievului. Printre condițiile respinse până acum de Ucraina se numără cedarea unor teritorii din regiunea Donbas, pe care trupele ruse nu au reușit să le cucerească integral prin forță. Un consilier al Kremlinului, Iuri Ușakov, a sugerat că Putin i-ar fi transmis lui Trump că un armistițiu imediat ar putea fi obținut dacă Statele Unite ar înceta sprijinul acordat Ucrainei. În același timp, Financial Times a relatat că directorul CIA, John Ratcliffe, ar putea avea un rol mai important în negocierile dintre Washington, Moscova și Kiev. Publicația, citând surse anonime, a susținut că implicarea lui Ratcliffe ar putea duce la reducerea rolului lui Witkoff și Kushner. Casa Albă și CIA au respins însă informația. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a calificat articolul drept „incorect și ridicol”, în timp ce reprezentanta CIA Liz Lyons a declarat că informația este falsă. Witkoff și Kushner au coordonat în ultimele aproximativ 18 luni eforturile americane de negociere cu Moscova și Kiev. Potrivit Financial Times, persoane apropiate lui Ratcliffe ar fi transmis unor oficiali europeni că directorul CIA ar putea prelua un rol mai activ în diplomația de tip „navetă”, menținând în același timp contactul cu serviciile de informații din Rusia și Ucraina. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

De la nord la sud, dronele rusești căzute pe teritoriul Republicii Moldova au avariat zeci de case și hectare întregi de culturi. În lipsa unui mecanism de despăgubire, costurile cad pe umerii autorităților locale sau rămân neacoperite. Dar cine ar trebui să-și asume, de fapt, aceste prejudicii? Cine credeți că ar trebui să suporte cheltuielile pentru pagubele provocate de dronele căzute pe teritoriul R. Moldova? Click pentru a participipa la un SONDAJ Drona care a căzut marți în satul Mihăilenii Vechi este a șasea care a explodat pe teritoriul R. Moldova de la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina și cea de-a cincea care produce pagube localnicilor. Valerian Cecan, primarul satului, spune pentru Europa Liberă că „explozia a fost foarte puternică” și a provocat arderea a „trei-patru” hectare de imaș, dar și a circa două hectare dintr-un lan de porumb care aparține unui fermier din localitate. Edilul menționează că urmează să instituie o Comisie pentru situații excepționale, care va estima valoarea prejudiciului, alături de proprietarul culturii agricole distruse. El spune însă că nu știe cine o să-și asume aceste cheltuieli, pentru că „noi avem fondul primăriei care e prevăzut în cazul calamităților, nu e prevăzut pentru așa cazuri”. „Juridic, noi nu putem să alocăm așa bani”. „Asta înseamnă că [păgubitul] poate avea pretenții numai de la cei a căror este drona, după ce se constată a cui a fost”, afirmă primarul, pentru Europa Liberă. Imagine publicată de Poliție pe 8 septembrie de la locul unde a căzut o dronă provocând un incendiu, Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani „Ajutor material” din partea Consiliului raional Pe de altă parte, viceprimarul satului Talmaza, Anatolie Ababii, unde o altă dronă a explodat pe 17 august și a afectat 20 de ari dintr-un lan de porumb aparținând unei familii tinere din localitate, crede că „trebuie de întors paguba”. Valoarea pagubei constatate de Comisia pentru situații excepționale din localitate a fost estimată la circa 11.000 de lei. Nu este clar însă deocamdată cine își va asuma cheltuielile. Alesul local spune că urmează să fie inițiată o altă comisie pe acest subiect pentru a determina dacă banii vor fi alocați din bugetul primăriei sau a Consiliului raional. La Naslavcea, localitatea unde în 2022 a căzut prima rachetă rusească, după ce a fost doborâtă de sistemul ucrainean de apărare antiaeriană, prejudiciile și le-a asumat Consiliul raional Ocnița. Secretara primăriei a spus Europei Libere că circa 67 de familii din localitate au beneficiat de „ajutor material” din partea Consiliului, după ce unda de șoc a proiectilul rus le-a spart geamurile și le-a deteriorat mai multe porțiuni din acoperișurile caselor. O locuitoare din Naslavcea evaluează pagubele în urma exploziei unei rachete la Naslavcea, în noiembrie 2022 „Nu ne protejează împotriva dronelor, dar măcar când sunt pagube, să ne ajute” Localitatea Crocmaz, din raionul Ștefan Vodă, amplasată la hotarul cu Ucraina, este cea mai afectată de căderile de drone rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. De la începutul acestui an, trei aparate de zbor au căzut pe teritoriul satului; două au explodat. Cea mai recentă dronă a explodat în localitate pe 2 septembrie, provocând pagube unui agent economic din sat: o porțiune de viță-de-vie a fost distrusă, iar două tractoare au fost avariate de fragmentele proiectilului. Aceleași fragmente au spart și geamul casei paznicului culturii, a declarat pentru Europa Liberă primarul localității, Ion Veleșco. Primarul spune că autoritățile locale calculează în prezent prejudiciile și, dacă agentul economic va solicita despăgubiri, primăria va trebui să le acopere din bugetul local – deși consideră nedrept ca povara financiară să cadă pe umerii administrației locale. „Eu nu cred că e normal așa. Trebuie să fie o comisie de stat care să compenseze, până la urmă, să vină cu soluții – măcar să ne aloce niște bani în buget pentru astfel de cazuri, dacă suntem în zonă de risc”, afirmă el. În cazul celeilalte drone care a explodat pe 9 august, primarul spune că aceasta a afectat geamurile și acoperișurile a patru case din sat. Într-un caz, fragmentele dronei au spart geamul unei locuințe și au pătruns în interior, chiar în timp ce oamenii se aflau acasă. Colaj cu fragmente de dronă și consecințele impactului aparatului la Crocmaz, Ștefan Vodă, 10 august 2026 Spre deosebire de cazul din septembrie, localnicii nu au cerut despăgubiri, spune primarul, pentru că impactul a fost mai degrabă psihologic. Ion Veleșco atrage atenția asupra lipsei unui sistem de avertizare pentru localnicii din zonele expuse riscului. „Noi nu suntem protejați absolut deloc. Măcar să fim preveniți cumva – administrația să știe că iată, zboară, vine ceva, la ce să ne așteptăm”, spune Veleșco. El speră ca autoritățile centrale să vină cu soluții concrete, chiar dacă recunoaște că statul nu poate oferi protecție directă împotriva dronelor. „E clar că nu o să ne protejeze împotriva dronelor, dar măcar când sunt pagube, să ne ajute. Măcar să ne sprijine să reparăm subsolurile, ca să putem adăposti localnicii”, conchide primarul de la Crocmaz. ◉ SONDAJ „Trebuie să fie un efort național” Constantin Cojocaru, vicepreședintele Congresului Autorităților Locale, crede că atunci când pagubele sunt mici, ele pot fi acoperite din fondurile de rezervă pentru situații excepționale ale primăriilor sau raioanelor. Pagubele semnificative, crede el, „trebuie să le acopere puterea centrală”. La rândul rău, expertul în probleme de securitate, Andrei Curăraru, spune că recuperarea prejudiciilor create de drone „trebuie să fie un efort național” și că „este de datoria R. Moldova să-și apere cetățenii de astfel de incursiuni”. „Trebuie să existe o practică, inclusiv un regulament, în legătură cu constatarea acestor prejudicii (...) ca să fie mai clar cine le recuperează și să nu cadă această povară doar pe autoritățile locale, care de multe ori pot avea un buget foarte modest”. Totodată, expertul spune că aceste cazuri trebuie documentate până la final, inclusiv pentru a se stabili proveniența dronei, pentru ca ulterior Guvernul să le poată conecta la dosarul „mai larg” privind recuperarea prejudiciilor cauzate de Federația Rusă, pe care-l pregătește. „Trebuie inițiată o cauză penală pe teritoriul R. Moldova, demonstrat juridic că dronele sunt de proveniență rusească și că au provocat un prejudiciu, și atunci pot fi conectate la aceste solicitări de compensare a prejudiciului”. Incidentele cu drone s-au intensificat în ultimele luni: doar în luna august au avut loc 17 astfel de incidente – mai multe decât în tot anul trecut. Majoritatea au avut loc în partea de sud-est a țării. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat după ultimul incident de la Mihăileni că R. Moldova „ține cu greu pasul” împotriva amenințărilor aeriene rusești și că „nu excludem cazurile letale în următoarea perioadă”. De la începutul războiului la scară largă declanșat de Rusia în Ucraina, în R. Moldova au fost înregistrate peste 70 de incidente cu rachete și drone, dintre care puțin peste 30 s-au prăbușit pe teritoriul țării, în special în centrul și sudul acesteia. Anterior, Europa Liberă a scris că, în perioada 2023-2024, procurorii au deschis opt cauze penale privind survolarea ilegală a spațiului aerian al Moldovei. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Parlamentul de la Chișinău a aprobat în prima lectură politica fiscală pentru anul 2027, cu 54 de voturi ale majorității PAS. Dezbaterile au durat aproape patru ore și jumătate. Opoziția și deputații neafiliați nu au susținit proiectul. Parlamentul ar urma să examineze proiectul de politică fiscală „Muncă, investiții, echitate” în lectura a doua abia după ce deputații vor propune amendamente. Termenul este 18 septembrie. Dacă prezentarea politicii fiscale de către ministra Finanțelor, Victoria Belous, a durat o jumătate de oră, sesiunea de întrebări-răspunsuri și luări de cuvânt au consumat restul timpului – patru ore. Deputații guvernării PAS spun despre document că este „echilibrat și echitabil”, în timp ce opoziția l-a criticat dur, spunând că va avea ca efect adâncirea sărăciei și că nu va favoriza creșterea economică. La dezbateri, deputații din opoziție au spus că măsurile guvernului Tofan vor fi împovărătoare pentru cetățeni, iar găurile vor fi acoperite nu pe seama creșterii economice, ci din „buzunarele oamenilor.” Subiecte intens discutate Cele mai multe discuții și reproșuri ale opoziției au vizat majorarea accizei la motorină; măsurile timide față de instituțiile bancare, „taxa Temu”, care va afecta cele mai sărace categorii sociale; impozitarea instituțiilor educaționale private. Opoziția spune că majorarea accizelor la motorină în următoarea perioadă cu 75% se vor răsfrânge asupra prețurilor la unele produse. Deputatul Sergiu Stefanco (Partidul Democrația Acasă – PDA) a afirmat că acciza va lovi în agricultori. În replică, ministra Belous a spus că statul va aplica mecanismul de restituire a accizei și că sectorul agrar nu va resimți această majorare. Socialistul Petru Burduja a spus la dezbateri că măsurile Guvernului Tofan vor afecta și mai mult cetățenii unei țări unde rata sărăciei este de circa 35%. Deputatul crede că taxele propuse sunt „severe”, iar o bună parte din fondurile acumulate vor fi folosite nu pentru dezvoltare, ci pentru achitarea datoriilor externe. Ca și deputatul neafiliat Vasile Tarlev, fost premier în guvernarea comunistă Voronin, Burduja susține că taxarea gazelor naturale și a energiei electrice „este o greșeală” și va lovi în cei mai săraci. Șefa de la Finanțe, Victoria Belous, spune că autoritățile se gândesc în aceste zile la un buget de 2 miliarde de lei pentru fondul de compensații. Burduja susține că cele 2,7 miliarde de lei din accize și peste 1,6 miliarde din TVA, bani pe care Guvernul speră că va strânge prin noile măsuri, se vor regăsi în prețurile produselor. Numind-o pe Belous „ministru optimist”, socialista Alla Darovannaia s-a arătat îngrijorată că aplicarea taxelor la coletele comandate pe internet va duce la scăderea numărului de comenzi, iar statul va eșua în colectarea taxelor planificate. Belous a admis riscul, însă a precizat că dacă acest lucru se va întâmpla – vor avea de câștigat producătorii locali. Socialiștii, dar și cei din PDA, cred că de pe platformele din străinătate fac comenzi în special cei cu venituri mai mici, iar taxele ar putea să-i priveze de acces la mărfuri ieftine. Ce se întâmplă cu gaura bugetară? Deputata Mișcării Alternativa Națională, Olga Ursu, s-a arătat îngrijorată că „majorările grele” de taxe nu vor conduce la diminuarea deficitului bugetar, ajuns după recentele rectificări la peste 23 de miliarde de lei. Ministra Victoria Belous a spus că deficitul din viitorul proiect al bugetului de stat nu va trece de 5,9% din PIB, deși premierul Tofan declarase o țintă de 3%. Alți deputați socialiști, printre care Vladimir Odnostalko, au spus că guvernul a evitat să impună taxe reale pe companiile din industria jocurilor de noroc și nu a aplicat taxe uniforme pe băuturile alcoolice. În replică, ministra Belous a declarat că plățile percepute la buget de la companiile din industria jocurilor de noroc se ridică anual „la sute de milioane de lei.” În opinia lui Odnostalko reforma propusă seamănă mai mult cu „o platformă TUX [o schemă piramidală financiară ilegală] care își bagă mâna în buzunarele oamenilor.” Chicu: PAS să-și asume majorarea de taxe Pentru fostul premier în guvernarea socialistă, Ion Chicu, acum lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării, documentul propus de cabinetul Tofan este „o moștenire de la guvernul Munteanu”. Chicu crede că măsurile nu susțin creșterea economiei și nu vor diminua evaziunea fiscală. „Decizia vă aparține... vă asumați responsabilitatea pentru ea”, a spus Chicu. Unul dintre fruntașii socialiști, vicespicherul Vlad Bătrîncea, vede în culori sumbre viitorul, spunând că efectele măsurilor bugetar-fiscale vor fi dezastruoase: „suntem în pragul unei catastrofe social-economice”, iar banii acumulați „vor fi mâncați de inflație.” De partea cealaltă, în luările lor de cuvânt mai mulți deputați din majoritatea parlamentară PAS au lăudat guvernarea pentru prestația sa în ultimii ani marcați de multiple crize și șocuri. „Numai în ultimii cinci ani, din fondul de compensații au fost alocate peste 10 miliarde de lei, iar în drumuri s-au investit în jur de 11 miliarde de lei”, a exemplificat deputatul Radu Marian. Ce prevede politica fiscală, pe scurt Obiectivul politicii fiscale și vamale pe anul 2027 este creșterea taxelor pe vicii, mai puțin pe muncă și investiții, iar ținta e acumularea la buget a peste 5,1 miliarde de lei : 820 milioane ar urma să provină din impozitul pe venit al persoanelor fizice și juridice și din taxa de viciu; 1,6 miliarde de lei – din TVA și 2,7 miliarde de lei din accize. Scutirea personală pe salariu va crește de la 29.700 la 40.020 de lei, măsură ce va lăsa în buzunarele cetățenilor, în total, 800 de milioane de lei. Proiectul prevede extinderea până în 2029 a scutirii fiscale la impozit pe venit – așa zisa „cota zero” , pentru profitul nedistribuit – cu majorarea pragului de eligibilitate a companiilor de la 100 de milioane la 200 de milioane. Guvernul propune și simplificarea mecanismului actual la impozitul pe avere prin stabilirea unui prag de 4 milioane de lei la valoarea estimată a bunurilor imobiliare cu destinație locativă, inclusiv case de vacanță, cu aplicarea cotei de 0,8% în cazul depășirii acestui plafon. TVA la medicamente și produsele alimentare de bază va rămâne de 8%, inclusiv la ouă și carnea de pui. TVA la alte produse – precum unele alimente din import, de pildă – va crește la 12%. Acciza la motorină crește la 20%, iar în HoReCa crește taxa până la 12%. De la 1 octombrie 2026, coletele vor fi impozitate cu 20% și va fi percepută o taxă de 12 de lei la fiecare colet comandat din afara țării. „Taxa de solidaritate” sau taxa pe profitul băncilor va crește de la 12 la 18% și va fi aplicată începând cu anul fiscal 2027. Vor crește impozitele de la 6 la 8% la dividende și de la 8% la 12% la câștigurile de pe piața de capital. La energia electrică va fi menținut TVA de 0% și 8% la gaze , dar guvernul propune o schemă graduală de aplicare a impozitului : în cazul gazelor, se va aplica TVA de 8% (ca și până în prezent) la un consum lunar de 150 metri cubi, iar ce depășește va fi taxat cu 20%. „Cota zero” la electricitate va fi păstrată la un consum lunar de 100 kWh, iar pe consumul mai mare va fi aplicat un impozit de 20%. Măsura va fi aplicată din aprilie 2027. Apare, în premieră, o taxă de 6% pentru participarea la jocurile de noroc și loterii . Se propune majorarea cu 20% a accizelor la tutun și alcool, și taxarea cu 50% a lichidelor de vapat cu nicotină. În premieră, vor fi taxate băuturile cu zahăr și energizantele , precum și produsele pirotehnice. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Doi cetățeni ai Azerbaidjanului au fost uciși, iar alți doi au fost răniți după ce o navă a fost atacată cu drone în Marea Neagră, pe 9 septembrie, a anunțat Ministerul de Externe de la Baku. Potrivit autorităților azere, nava atacată se numește TEDY, iar cei doi cetățeni care și-au pierdut viața sunt Aslan Aliev și Asim Gasîm­­ov. Alți doi cetățeni azeri au fost răniți în atac și transportați la un spital din orașul ucrainean Cernomorsk, în apropiere de Odesa. Ministerul de Externe al Azerbaidjanului nu a precizat locul exact în care a fost atacată nava și nici cui aparțineau dronele folosite în atac. Datele din surse deschise, coroborate cu informațiile publicate de ministerul rus al Apărării, indică însă că lovitura ar fi avut loc în apropierea coastei regiunii Odesa și ar fi fost efectuată de drone rusești. Potrivit publicației ruse independente Astra, care citează date ale serviciilor de monitorizare a traficului maritim, TEDY este un remorcher clasificat drept navă maritimă de remorcare și aprovizionare, care navighează sub pavilionul Somaliei. Nava are o lungime de aproximativ 30 de metri. Ultima sa poziție cunoscută a fost înregistrată pe 7 septembrie, în Marea Neagră, în apropierea portului românesc Constanța. În seara zilei de 9 septembrie, ministerul rus al Apărării a anunțat că a lovit o navă de tip remorcher care escorta nave comerciale în portul Odesa. În dimineața zilei de 10 septembrie, ministerul rus a afirmat că a lovit în larg două nave cargo care, potrivit Moscovei, transportau încărcături destinate Forțelor Armate ale Ucrainei, precum și un remorcher. Ministerul de Externe de la Baku le-a recomandat cetățenilor azeri să evite călătoriile și activitățile profesionale în zonele afectate de lupte sau caracterizate de o situație de securitate instabilă. Nu este primul incident de acest fel în care sunt implicați cetățeni ai Azerbaidjanului. În iunie, șase cetățeni azeri au murit în urma unui atac cu drone ucrainene asupra a două nave cargo în Golful Taganrog, în Marea Azov. Echipajele celor două nave erau formate din cetățeni ai Azerbaidjanului, iar vasele se îndreptau spre un port rusesc. Războiul cu drone dintre Rusia și Ucraina în Marea Neagră s-a intensificat de la începutul verii, ceea ce a determinat mai multe companii de transport maritim să-și suspende escalele în porturi ucrainene sau rusești. Escaladarea conflictului într-o regiune crucială pentru exporturile mondiale de cereale a dus la creșterea prețurilor la grâu, în condițiile în care armatorii sunt descurajați de riscurile tot mai mari, potrivit Lloyd's List Intelligence, companie specializată în date maritime. Fotografiile pasionaților de nave dezvăluie amploarea războiului cu drone din Marea Neagră Această imagine, realizată pe 1 septembrie, surprinde nava Anna S , grav avariată, în timp ce este remorcată prin strâmtoarea Bosfor. Este una din mai multe fotografii realizate recent de pe coasta Turciei care evidențiază escaladarea atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Vrachierul, deținut de o companie grecească, ar fi fost atacat de cinci drone aeriene în timp ce se apropia de portul rusesc Novorossiisk, pe 17 august, pentru a încărca cereale. Toți cei 20 de marinari filipinezi și comandantul român al navei au reușit să părăsească vasul fără să fie răniți. Nava de marfă Omskiy-107 , sub pavilion rusesc, a fost fotografiată pe 1 septembrie după ce a eșuat în apropiere de Istanbul. Echipajul abandonase nava după ce aceasta fusese atacată de drone în apropiere de Novorossiisk, la o dată necunoscută din luna august. Tomas Alexa, analist senior în cadrul companiei de management al riscurilor maritime Ambrey , a declarat pentru RFE/RL că atacurile asupra navelor din Marea Neagră s-au intensificat după ce Ucraina a lansat Operațiunea Molocika , la începutul lunii iulie. Campania cu drone urmărește perturbarea rutelor comerciale maritime de care Rusia depinde pentru a-și asigura veniturile. Nava de transport marfă în vrac Great Ocean , sub pavilion liberian, care poartă urme de avarii cauzate aparent de un atac cu dronă, este remorcată prin strâmtoarea Bosfor pe 20 august. Alexa spune că lista țintelor aparent vizate s-a extins recent „de la petroliere la nave de transport de mărfuri uscate”, iar riscurile pentru marinari au crescut. Atacurile aeriene cu drone asupra zonelor de cazare ale echipajelor, a explicat el, „erau rare înainte de Operațiunea Molocika”. Potrivit analistului, Rusia a răspuns la rândul său prin atacuri similare - însă, având la dispoziție mai puține nave comerciale drept ținte, și-a concentrat mai mult loviturile asupra porturilor. O dronă aeriană este surprinsă în timp ce atacă nava comercială Nadezhda , deținută de o companie turcească, în apropiere de Novorossiisk, pe 3 august. Atacul a rănit grav trei membri ai echipajului . Organizația Maritimă Internațională (IMO), agenție specializată a ONU , a condamnat intensificarea recentă a atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în urma cărora mai mulți marinari și-au pierdut viața . Unele nave care operează în Marea Neagră, precum petrolierul Caruzo , fotografiat în timp ce traversa Bosforul pe 11 august, au fost surprinse cu plase anti-dronă instalate în jurul spațiilor destinate echipajului. Mehmet Yapici , fotograf maritim din Istanbul, a declarat pentru RFE/RL că, în rândul pasionaților de fotografie navală, „consensul general este că echiparea navelor cu plase anti-dronă nu ar fi eficientă” împotriva dronelor de atac. Rezervoare de apă atârnă din partea din spate a corpului navei Caruzo, în timp ce aceasta traversează Bosforul. Se crede că aceste rezervoare reprezintă o măsură menită să protejeze motorul navei împotriva atacurilor dronelor marine. Un raport Ambrey recent a arătat că conflictul dintre Rusia și Ucraina din Marea Neagră „se extinde din ce în ce mai mult dincolo de zonele recunoscute în mod tradițional ca fiind de risc ridicat”, în parte din cauza dronelor marine încărcate cu explozibili care ajung în aceste ape după ce își pierd alimentarea cu energie sau legăturile de comunicații. O dronă maritimă neidentificată a fost observată în apropierea coastei românești pe 20 august, după ce operatorii acesteia au pierdut, aparent, controlul asupra navei. Drona a fost distrusă ulterior de avioane de vânătoare românești. Având în vedere că Marea Neagră este considerată o zonă din ce în ce mai riscantă pentru navele comerciale, Alexa a afirmat că numărul escalelor în porturile de pe coastele Rusiei și Ucrainei „a scăzut semnificativ”. Primele de asigurare împotriva riscurilor de război au crescut de până la zece ori de la începutul anului, a adăugat analistul. O navă în flăcări, după un presupus atac cu drone în largul țărmului Odesei, pe 14 iulie. Percepția asupra riscului s-a „înrăutățit” în rândul celor care își câștigau odinioară traiul din Marea Neagră, a afirmat Alexa. „Proprietarii refuză să trimită nave în nordul Mării Negre, iar echipajele sunt reticente să navigheze în acea zonă.” Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Oficiali de la Chișinău și Oslo au oferit lămuriri după ce prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a declarat că avionul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski „aproape că a fost lovit” de o dronă rusească, marți, în timp ce decola din Republica Moldova. Autoritățile au confirmat întârzierea zborului, dar nu și existența unor amenințări nemijlocite. Miercuri, Zelenski a participat la funeraliile regelui norvegian Harald al V-lea, care a decedat la vârsta de 89 de ani; la ceremonie au fost prezenți lideri din întreaga lume, printre care și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. La Oslo, Zelenski a purtat discuții cu prim-ministrul Støre și alți membri ai guvernului despre noile ajutoare militare și civile oferite Ucrainei de Norvegia. Secretarul de stat Bhanuja Rasiah, din cadrul Cancelariei prim-ministrului Norvegiei, a precizat ulterior pentru presă că incidentul cu drona din Moldova, din 8 septembrie, menționat de Jonas Gar Støre, a întârziat decolarea lui Zelenski, însă nu se știe dacă a existat o amenințare directă pentru aeronava prezidențială. „În spațiul aerian deasupra Moldovei a apărut o amenințare din cauza unei drone, ceea ce a întârziat decolarea lui Zelenski către Oslo. Acestea sunt amenințări cu care se confruntă zilnic. Nu se știe cât de aproape se aflau dronele de avionul său”, a comentat oficialul. Ministrul finanțelor din Norvegia, fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că a aflat despre incident de la Zelenski în timpul întâlnirii din seara zilei de 8 septembrie. Într-un interviu pentru postul public norvegian NRK, Stoltenberg a confirmat că președintele Ucrainei a vorbit despre o „amenințare” la adresa avionului său. „Ne-a povestit despre asta ieri seara, când ne-am întâlnit. Nu pot intra în detalii, dar a întârziat - au existat anumite amenințări la adresa avionului. Însă, nu cunosc suficient de bine detaliile pentru a putea spune mai multe”, a menționat el. Reamintim că prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a declarat la postul public de televiziune norvegian NRK că avionul președintelui Ucrainei a fost la un pas de a fi lovit de o dronă, atunci când acesta decola de la Chișinău spre Oslo. „Avionul său aproape că a fost lovit de o dronă în timp ce decola din Moldova. Aceasta este realitatea cu care se confruntă”, a declarat premierul norvegian. Președinta Maia Sandu și alți șefi de stat, inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-o fotografie difuzată de președinția de la Chișinău de la funeraliile regelui Harald al Norvegiei, din 9 septembrie 2026 Precizările Chișinăului La Chișinău, purtătorul de cuvânt al guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat miercuri seara, citat de agenția „Molpress”, că spațiul aerian al țării a fost închis temporar pe 8 septembrie (între orele 16:30 și 17:39 — n.r.) din cauza unei drone rusești care a pătruns din Ucraina. Măsura a dus la întârzierea decolării a trei avioane și a aterizării altor patru. „Tot din acest motiv, avionul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a decolat cu întârziere de pe Aeroportul Internațional Chișinău”, a precizat purtătorul de cuvânt. Avionului lui Zelenski i s-a acordat permisiunea de decolare după ce autoritățile moldovene au primit confirmarea că drona a explodat la sol în zona satului Mihăilenii Vechi din raionul Rîșcani, la aproximativ 160 de kilometri de Aeroportul Internațional din Chișinău. În urma incidentului, nimeni nu a fost rănit. Conform datelor portalului de monitorizare a traficului aerian global adsbexchange.com, avionul lui Vladimir Zelenski a decolat de la Chișinău la ora 17:52. Biroul lui Zelenski: este o „exagerare” În același timp, o sursă a agenției AFP din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei a calificat declarațiile privind riscul la care a fost expus Zelenski drept o „exagerare”. „În Moldova a fost alarmă când drona a pătruns în spațiul aerian moldovean și apoi în cel românesc”, a menționat interlocutorul agenției. Marți după-amiază, o dronă de tip „Shahed” a traversat Republica Moldova de la est la vest, inclusiv în apropierea Chișinăului, înainte de a intra în spațiul aerian al României prin județul Iași, potrivit Ministerului Apărării. La scurt timp, drona s-a întors și s-a prăbușit în apropiere de Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani. Din cauza dronei, spațiul aerian din partea centrală a Republicii Moldova a fost închis pentru mai mult de o oră. Autoritatea Aeronautică Civilă a informat că trei avioane, aflate deja în zbor, au fost nevoite să rămână în așteptare în spațiul aerian al României timp de aproximativ 15 minute, alte trei au rămas la sol în Chișinău, iar un avion a efectuat o aterizare forțată la Iași. Pătrunderea dronei pe teritoriul României a dus la suspendarea temporară a zborurilor și la Iași. Ministerul Apărării din România a informat că două avioane militare F-18 de la Baza Aeriană nr. 57 „Mihai Cogălniceanu” au fost trimise în aer „pentru monitorizarea situației”. A doua zi, pe 9 septembrie, forțele rusești au lansat un atac cu drone asupra punctului de trecere ucrainean „Starokazacie”, din regiunea Odesa, de la granița cu Republica Moldova. În urma atacului, potrivit autorităților, două persoane au fost ucise, iar alte trei au fost rănite. De ce zboară Zelenski prin Chișinău Începând cu luna iunie 2026, președintele Zelenski pleacă adesea în călătoriile sale din străinătate prin aeroportul Chișinău, și nu de pe aeroportul Rzeszów (Jasionka) din estul Poloniei, cum făcea de obicei. Presa a remarcat că schimbarea s-a produs pe fondul unor noi tensiuni în relațiile dintre Ucraina și Polonia, izbucnite după ce Zelenski a redenumit o unitate militară din țara sa „în cinstea eroilor UPA”. Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial împotriva Armatei Roșii, dar a fost implicată și în masacrele din Volinia, între 1943 și 1945, în care, potrivit Varșoviei, au fost uciși aproximativ 100.000 de etnici polonezi. Deși Zelenski a spus că gestul său nu este unul anti-polonez, președintele de la Varșovia, Karol Nawrocki, a decis să-i retragă omologului său ucrainean Ordinul Vulturului Alb, acordat în 2023. Nici Kievul, nici Varșovia și nici Chișinăul nu au comentat speculațiile legate de schimbarea aeroportului folosit de Zelenski pentru vizitele sale peste hotare. În anii anteriori, de obicei, pe aeroportul din Rzeszów (Jasionka) începeau și se încheiau călătoriile internaționale ale liderului de la Kiev și ale altor delegații ucrainene care foloseau avionul prezidențial. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Numărul dronelor care au survolat Republica Moldova sau au căzut pe teritoriul moldovean din luna iulie și până la 8 septembrie a ajuns la 21, arată date obținute de Europa Liberă de la Ministerul Apărării. În august, au avut loc mai multe asemenea incidente – adică 17 - decât în tot anul 2025. Cum evaluați riscurile de securitate pentru R. Moldova ținând cont de întețirea incidentelor cu drone? Click pentru a participa la un SONDAJ O hartă alcătuită pe baza acestor date arată că majoritatea incidentelor au avut loc în partea de sud-est a țării, unde au căzut sau pe unde au pătruns dronele, în urma a ceea ce Ucraina a spus că este o schimbare de tactică a Rusiei în ceea ce privește regiunea Odesa, unde folosește atacuri combinate cu drone vechi de tip Shahed și drone noi, cu motoare cu reacție. Vorbind în ședința de guvern din 9 septembrie, după ce o dronă rusească a lovit pe partea ucraineană punctul de trecere a frontierei de la Starokazacie - la un kilometru de R. Moldova - premierul Vasile Tofan a spus că atacurile au devenit „un fel de rutină”, ar și „un lucru extrem de îngrijorător.” De la începutul războiului pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în R. Moldova au fost înregistrate peste 70 de incidente cu rachetă și drone. Cam jumătate din ele s-au prăbușit, unele din ele detonând având încărcătură explozivă la bord. Comentând întețirea incidentelor cu dronă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a spus jurnaliștilor pe 9 septembrie că R. Moldova „ține cu greu pasul” pentru a-și întări capacitatea de apărare împotriva amenințărilor aeriene rusești. Ministrul a spus că la jumătatea lunii septembrie vor avea loc discuții cu UE pe tema achiziționării unui sistem integrat de detectare și de nimicire a țintelor aeriene cu rază medie de acțiune, spunând însă că acesta ar putea ajunge în R. Moldova în câțiva ani. Din cele mai noi achiziții ale armatei moldovene pentru combaterea țintelor aeriene se numără sisteme MR-2 Viktor, care pot fi folosite la doborârea dronelor de tip Shahed și a altor obiecte zburătoare lente. Dar aceste sisteme care au fost demonstrate și la parada militară recentă din centrul Chișinăului cu ocazia celor 35 de ani de la declararea independenței R. Moldova nu pot doborî dronele cu motoare cu reacție. Armata Națională are în dotare și puști electromagnetice EDM4S, care pot deturna și aduce la sol o dronă. ◉ SONDAJ Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Discutăm în acest episod cu profesorul de științe politice din România, Cristian Preda, despre importul de cadre din România în R. Moldova. Îl consideră un pas spre „o altfel de unire”, dar spune că ar vrea să vadă și un fenomen invers – cu moldoveni în funcții la București.

Numirea în funcții publice în R. Moldova a unor politicieni din România arată „o apropiere semnificativă între cele două țări”, spune politologul de la București, Cristian Preda, într-un nou episod al podcastului „Pe Agendă”, în care am discutat despre importul de cadre românești la Chișinău. Cel mai recent „import”, Claudiu Năsui, este din august ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării în R. Moldova, după ce a ocupat o funcție similară în România, în perioada 2020-2021. „Dacă Năsui se va dovedi un ministru mai bun în Moldova decât la București - bravo lui. Invers - dacă va strica lucrurile și numirea lui n-a fost o idee bună, asta va împovăra pe toți”, spune Preda, care este profesor de științe politice la Universitatea București și care îl știe personal pe Năsui. Numirea acestuia i se pare un gest „interesant”, mai ales în contextul în care și alți funcționari români s-au regăsit în funcții la Chișinău: Anca Dragu e guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Ramona Strugariu conduce Institutul Național de Justiție. „Postul de ministru, mi se pare că, e cel mai înalt care e ocupat până în acest moment”, a spus Preda. El însă se așteaptă să vadă și un „fenomen invers”: „Adică sunt foarte mulți moldoveni de foarte bună calitate care au și cetățenia română și de ce nu i-am cooptat la București? Pentru că au acest drept(...)”. Cristian Preda, despre o altfel de unire, „cărțile” României și ce-i leagă pe Sandu, Dan și Zelesnki Ce ar trebui să știe moldovenii despre noul lor ministru al Economiei? Că este „o figură particulară”, cu un profil care se apropie de al miniștrilor din R. Moldova: „Mi se pare că cei de aici sunt mai civilizați decât cei de la București, acolo sunt unii mai nătăfleți și mai nătărăi și mai prost crescuți, ca să pun punctul pe i, și cred că Năsui va intra foarte bine în peisaj”. Membru al partidului Uniunea Salvați România, este și „foarte liberal”, în privința încurajării dinamicii piețelor, considerând că statul trebuie să aibă intervenții minime în economie. Venirea sa la Chișinău a fost criticată și pentru că ar fi considerat un apropiat al ideologiei lui Milei – președinte argentinian de dreapta, care a tăiat cheltuielile bugetare și a introdus măsuri de austeritate severe în Argentina de când a fost ales la putere în 2023. „De la vorba libertariană, până la fapta guvernamentală e drum lung (...) Evident că resursele, împrejurările din R. Moldova vor fi determinante și cred că e în interesul lui Năsui să reușească. În fine, dacă e prudent nu va face gesturi care să ostilizeze”, mai crede Preda, care punctează că nu este un avocat al lui Năsui. L-a sunat pe noul ministru pentru a-i spune că numirea i-a amintit de perioada 1859-1862, „când miniștrii din Valahia mergeau pe urmă la Iași, pentru că o vreme, cele două principate, în cei trei ani, 1859-1862, au avut guverne separate”. Dar actuala mișcare cu Năsui îi sugerează lui Preda o altfel de unire, diferită de cea emoțională discutată la începutul anilor ’90, mai degrabă o apropiere în context european, mai ales că R. Moldova vrea să devină membră a Uniunii Europene. Despre ce am mai vorbit în acest episod cu Cristian Preda: Cum a evoluat în ultimul an relația din președintele Nicușor Dan și președinta Maia Sandu? Ce-i asemănă și ce-i deosebește pe liderii Kievului, Chișinăului și Bucureștiului? Ce ar trebui să înțeleagă basarabenii care l-au votat pe Nicușor Dan despre discursul lui de la Catedrala Mântuirii Neamului? Este România condusă din umbră de servicii? Și unde se mai plasează discuția despre unire în actuala paradigmă politică de la București? „Pe Agendă, cu Cristina Popușoi” este un produs al Europei Libere, în care invitați de prestigiu sunt intervievați săptămânal în studioul nostru din Chișinău. Cu un episod nou publicat în fiecare miercuri, aduce 30 de minute de întrebări și răspunsuri la ordinea zilei pentru orice spectator din R. Moldova. Noi nu avem datorii, nu jucăm după rating și avem un singur obiectiv: adevărul. Emisiunea poate fi urmărită pe canalul de YouTube Europa Liberă Moldova și pe site-ul europalibera. md , iar versiunea audio - pe aplicațiile de podcast: Apple Podcasts și Spotify.

Autoritățile au început procedurile de comasare obligatorie a 254 de primării, după ce amalgamarea lor voluntară într-o reformă care urmărește reducerea de cheltuieli administrative și creșterea investițiilor în infrastructura rurală a avut o rată de succes de 63%. Ce cunoașteți despre reforma teritorial-administrativă în desfășurare, care va redesena harta R. Moldova? Faceți TESTUL pentru a afla. Europa Liberă a elaborat o hartă interactivă care descrie succesul amalgamării voluntare. Dacă locuiești într-un sat mic din raionul Ungheni, șansele că acesta s-a amalgamat deja, de bună voie, cu cele învecinate pentru a forma o singură primărie de cel puțin trei mii de locuitori sunt de aproape sută la sută. Satul Măcărești este singurul din raion care nu s-a unit cu nimeni, având deja peste 3.000 de locuitori. Dacă ești însă dintr-un sat mic din raionul Șoldănești sau Criuleni, șansele că a rămas neamalgamat – urmând să fie inclus prin decizie de sus într-o primărie mai mare – sunt foarte ridicate. Dacă locuiești într-un mic sat din Găgăuzia, acolo reforma nu a început deloc – nu a fost comasată nicio primărie din cauza că Adunarea Populară (legislativul local) nu are mandat deplin de mai bine de un an și nu poate aviza decizii de amalgamare. Începută în 2024, reforma administrativă ar trebui să se încheie înainte de alegerile locale așteptate în toamna lui 2027, iar numărul primăriilor din Republica Moldova - să se reducă de trei ori, de la 892 la 292. Prima etapă - cea amalgamării voluntare a localităților mici - s-a încheiat la 31 august, a doua - a amalgamării normative a localităților mici care nu s-au unit voluntar în primării mai mari - începe acum. Primăriile noi formate prin comasare voluntară primesc ajutoare de la bugetul central. În total, primăriile comasate voluntar vor primi 4,5 miliarde de lei din bugetul de stat, prin trei tipuri de stimulente: pentru pregătirea procesului (în 2026), pentru dezvoltarea infrastructurii (3.000 de lei per locuitor) și post-amalgamare (acordat noilor structuri începând din 2028). Pentru faza normativă, autoritățile centrale au la dispoziție trei căi: crearea unor clustere noi; alipirea primăriilor rămase la clusterele create în etapa voluntară; păstrarea ca unități autonome a primăriilor ce depășesc pragul de 3.000 de locuitori (sau fuzionarea acestora cu comune mai mici). În ce privește Găgăuzia, unde există 26 de localități, guvernul a spus că impasul de acolo este „temporar” și că primăriile mici vor fi comasate după alegerile din autonomie, care vor avea loc pe 15 noiembrie și care ar trebui să dea o nouă Adunare Populară și un nou bașcan. Curiozitățile amalgamării voluntare Cel mai mare cluster de localități în urma amalgamării voluntare încheiate pe 31 august s-a format în jurul municipiului Ungheni – are o populație de 42,3 mii de oameni. În raioanele Leova și Basarabeasca au rămas câte o singură primărie numărând sub trei mii de locuitori, care nu a vrut să se unească cu nimeni. Și nu neapărat pentru că nu ar vrea. Satul Borogani, de exemplu, invocă motive „obiective” - are 2.733 de locuitori și este cea mai mare localitate rurală din raionul Leova, iar cea mai apropiată localitate cu care s-ar putea uni, Iargara, este situată la o distanță de 10 km, iar căile de acces sunt într-o stare deplorabilă. Dar unul dintre cele mai „ghinioniste” sate din R. Moldova la capitolul amalgamare este Sturzovca, raionul Glodeni: acestuia nu i-au ajuns doar doi oameni pentru a atinge pragul de 3.000 de locuitori care i-ar fi dat dreptul de a-și păstra propria primărie. Fostul secretar general adjunct al Guvernului, Adrian Ermurachi, co-director al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, o organizație neguvernamentală, spune că satelor care nu s-au amalgamat voluntar – din cauza neînțelegerilor în consiliile locale sau din motive politice, anti-reformă – se pot confrunta cu dificultăți în etapa amalgamării obligatorii. Comunitățile care au făcut deja efortul de a se uni voluntar – atrase de stimulentele financiare oferite de la centru – privesc cu scepticism posibilitatea ca alte sate să le fie alipite din oficiu, a spus Ermurachi într-o discuție cu Europa Liberă. Nici amalgamarea voluntară făcută în mare viteză nu este neapărat un succes garantat: „Încă mai trebuie să înțelegem care este eficiența, cât de naturală a fost amalgamarea și care va fi rezultatul ei direct pentru oameni”, mai spune expertul. ◉ TEST Ce este amalgamarea localităților din R. Moldova și cât de multe lucruri cunoști despre această reformă? Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .