Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avut marți o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, la două zile după vizita reprezentanților americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev, a anunțat Kremlinul. Potrivit consilierului lui Putin, Iuri Ușakov, discuția a durat exact o oră și s-a desfășurat într-o atmosferă „pozitivă”, fiind axată în principal pe perspectivele încheierii războiului din Ucraina. Ușakov a declarat că cei doi lideri au făcut schimb de opinii cu privire la rezultatele vizitelor lui Witkoff și Kushner în Rusia și Ucraina, din 5–6 septembrie. Concluziile misiunii americane au fost evaluate pozitiv, iar Putin i-ar fi prezentat lui Trump pașii pe care Statele Unite i-ar putea face pentru a contribui la încheierea cât mai rapidă a conflictului, a spus oficialul rus. Potrivit consilierului de la Kremlin, Trump s-a pronunțat pentru încetarea cât mai rapidă a războiului și și-a exprimat interesul pentru restabilirea relațiilor dintre Washington și Moscova în cazul în care eforturile de pace vor avea succes. În opinia sa, o asemenea evoluție ar putea deschide inclusiv perspective importante pentru reluarea relațiilor comerciale și economice dintre cele două țări. Ușakov a mai spus că Trump își dorește obținerea unui „progres” în timpul actualului său mandat prezidențial, iar Putin ar fi susținut această abordare, în contextul unei eventuale reluări a cooperării dintre cele două state. În timpul convorbirii, Putin i-ar fi prezentat lui Trump propria evaluare a situației de pe front. Potrivit lui Ușakov, liderul rus a oferit o analiză „obiectivă și detaliată” a evoluțiilor militare și a subliniat că Rusia nu are „planuri agresive” față de țările europene. Moscova continuă însă să insiste asupra obiectivelor pe care le-a stabilit pentru „operațiunea militară specială” - termenul folosit de Kremlin pentru a descrie invazia rusă pe scară largă în Ucraina, lansată în februarie 2022. Putin afirmă în mod repetat că trupele ruse înaintează pe front și că preluarea controlului asupra întregului Donbas este doar o chestiune de timp. Kievul respinge categoric cedarea teritoriilor sale ca soluție pentru încheierea războiului. Cei doi președinți au convenit, potrivit lui Ușakov, să păstreze legătura și să discute din nou telefonic „prompt”, atunci când situația o va impune. Convorbirea de marți este a cincea discuție telefonică dintre Vladimir Putin și Donald Trump de la începutul anului 2026. Precedenta a avut loc pe 4 iulie și a durat, potrivit Kremlinului, aproape o oră și jumătate. Casa Albă nu a comentat deocamdată convorbirea dintre Trump și Putin. Rubio: o „foaie de parcurs” pentru reluarea negocierilor dintre Rusia și Ucraina Vizita lui Steve Witkoff și Jared Kushner din 5-6 septembrie a avut ca obiectiv relansarea eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului din Ucraina. Delegația americană a mers mai întâi la Moscova, unde s-a întâlnit cu Putin, iar apoi la Kiev. La finalul misiunii, Witkoff a vorbit despre un „progres semnificativ” în negocierile de pace. Potrivit lui, părțile au avansat inclusiv în ceea ce privește calendarul unor noi întâlniri în format trilateral. Detaliile concrete ale propunerilor discutate nu au fost însă făcute publice. Miercuri, 9 septembrie, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că în „următoarele câteva săptămâni” s-ar putea elabora o „foaie de parcurs” pentru reluarea negocierilor dintre Rusia și Ucraina. El a făcut declarația într-o discuție cu jurnaliștii, în timpul vizitei sale în Columbia. Secretarul de stat al SUA a calificat negocierile la care au participat emisarii președintelui american la Moscova și Kiev drept „substanțiale”. „Nu doresc să le evaluez (negocierile – n.r.) ca fiind bune sau rele, productive sau neproductive, ci doar să spun că au fost substanțiale – s-au discutat idei noi, deoarece este vorba de un conflict foarte complex”, a spus el. Rubio a subliniat că nu s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește atingerea unui compromis între Ucraina și Rusia. „Urmărim, după cum știți, destul de mult timp și, deocamdată, nu vedem progrese semnificative din partea ambelor părți în ceea ce privește disponibilitatea de a face concesii, iar ambele părți se țin până acum de «linii roșii» foarte clare”, a subliniat secretarul de stat. El și-a exprimat speranța că, grație acestor întâlniri, se va reuși să se deschidă calea către reluarea negocierilor dintre Rusia și Ucraina, cu medierea Statelor Unite. Kievul propune reluarea formatului trilateral Posibilitatea reluării negocierilor directe între Rusia, Ucraina și Statele Unite a fost evocată explicit și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a declarat marți că reprezentanții Ucrainei urmează să aibă în perioada următoare întâlniri cu oficiali europeni și americani, atât la nivel politic, cât și la nivel de consilieri. Ulterior, Kievul intenționează să pregătească o nouă rundă de negocieri trilaterale cu Rusia și Statele Unite. Zelenski a spus că Ucraina ar dori ca o astfel de reuniune să aibă loc în toamnă, eventual chiar în septembrie, dacă toate părțile vor fi de acord. Printre posibilele locuri pentru întâlnire, el a menționat Emiratele Arabe Unite, Elveția și Turcia. Președintele ucrainean a subliniat totodată că Europa face deja parte din procesul diplomatic și ar trebui să participe la viitoarele formate de negocieri. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova speră la reluarea negocierilor în format trilateral. El nu a precizat însă când ar putea avea loc următoarea reuniune și a avertizat că implicarea europenilor ar putea, în opinia Kremlinului, să complice procesul. Zelenski a mai spus că, în cadrul unei eventuale întâlniri trilaterale, ar putea fi discutate inclusiv probleme legate de energie, exporturile de cereale și schimbul de prizonieri de război. În același timp, liderul ucrainean a declarat că speră să se întâlnească personal cu Donald Trump în a doua jumătate a lunii septembrie. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Peste 2.500 de tone de furaje ucrainene au intrat în R. Moldova de la derogarea din iunie. Mecanismul de control nu e perfect. Uneori, când un camion cu furaje din Ucraina ajunge la frontieră, inspectorii ANSA iau o probă și îi dau drumul mai departe. Într-un caz din iulie, analizele au arătat că hrana conținea substanțe care nu apăreau pe etichetă, dar puii o mâncaseră deja. Pe 23 iulie, la punctul de trecere a frontierei Criva-Mămăliga, un doctor veterinar lua o probă de două kilograme dintr-un camion cu furaje venite din Ucraina. În camion se aflau 6.240 kg de hrană de finisare pentru pui – cunoscută în domeniu sub numele de „finiș”, adică ce primesc puii în ultimul ciclu de creștere. Proba prelevată de veterinar a plecat spre București, în timp ce camionul cu mâncare – mai departe – la o fermă de pui din R. Moldova. Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară din București a transmis Chișinăului, pe 12 august, că rezultatul analizei „nu îndeplinește cerințele specificate în Directiva 32/2002/CE” – documentul UE care stabilește substanțele admise în hrana pentru animale și limitele maxime admise. În punga cu cele două kilograme de furaje trimisă la București, laboratorul a găsit diclazuril. Este o substanță care se pune în hrana puilor ca să-i apere de coccidioză, o boală parazitară care face prăpăd în crescătorii. E autorizată în Uniunea Europeană, însă nu în orice condiții: doar la anumite specii, în anumite etape de creștere și în anumite tipuri de furaj. Proba prelevată la Criva-Mămăliga și verificată la București conținea 0,317 (± 0,11) mg de diclazuril la kilogram. Într-un răspuns pentru Europa Liberă, ANSA susține că problema cu cele 6 tone ar fi fost una de „etichetare”. „Esența neconformității stabilite de Agenție la caz a fost faptul că substanța Diclazuril nu era indicată în componența furajului conform documentelor de însoțire la import a lotului (etichetare/marcare necorespunzătoare).” De ce subiectul furajelor din Ucraina e sensibil Subiectul furajelor din Ucraina – precum și a puilor importați din țara vecină – este unul extrem de sensibil. La începutul acestui an, atât hrana animalelor, cât și puii importați din Ucraina au făcut obiectul unor anchete cu efecte diplomatice. R. Moldova – în demersul său de a adera la UE, dar și pentru a putea exporta în Europa carne de pui – a intensificat controalele asupra hranei și păsărilor importate din Ucraina. La începutul anului, ANSA a interzis complet importul de furaje de pui din Ucraina, după ce, anterior, descoperise antibioticul metronidazol în puii pregătiți pentru vânzare. E o substanță interzisă în UE încă din 1997. Pe 18 iunie, ANSA a emis un ordin de derogare prin care a permis ca doar doi producători de furaje din Ucraina să vândă hrana în R. Moldova: Litichevskii combicormovii Zavod și Kosh 2 LLC. Autoritățile moldoveni au motivat că au primit garanții din partea colegilor din Ucraina că vor verifica la sânge marfa exportată în Moldova. Două săptămâni mai târziu, secretara de stat Tatiana Nistorică, de la Ministerul Agriculturii, era reținută de Centrul Național Anticorupție fiind acuzată că ar fi pretins mită pentru a influența ANSA să decidă derogările de pe 18 iunie. Anterior, directorul de atunci al ANSA – fostul ministrul al Agriculturii Radu Musteață – a negat acuzația CNA. Ce s-a întâmplat cu hrana „neconformă” Să revenim la lotul celor 6 tone care conținea Diclazuril. Buletinul de la București arată că furajul fusese fabricat pe 30 iunie 2026 – la douăsprezece zile după ordinul de derogare. Acesta a fost doar unul dintre nenumăratele transporturi de furaje care au ajuns în R. Moldova după derogarea de pe 18 iunie. Potrivit ANSA, în perioada 18 iunie - 2 septembrie 2026 au intrat în Republica Moldova 2.139,22 tone de la Litichevskii combicormovii Zavod și 401,8 tone de la KOSH 2. Procedura în astfel de cazuri prevede că verificarea la frontieră a unui lot de furaje nu înseamnă că acel furaj rămâne blocat până când vin rezultatele. Cu alte cuvinte: când marfa ajunge la frontieră, autoritățile iau o mostră și dau drumul camionului; dacă analizele ies prost, autoritatea aleargă după marfă. Imagine generică de la o fermă de pui. Într-un răspuns pentru Europa Liberă, ANSA spune că, după ce a primit rezultatele lotului de 6 tone, a încercat să vadă ce s-a întâmplat cu hrana. „După recepționarea Buletinului de analiză la 12.08.2026, Agenția a monitorizat trasabilitatea furajului combinat de 6 tone, această cantitate fiind consumată în cadrul unei ferme de păsări.” ANSA nu spune care fermă. Controale aleatorii În ziua în care la Chișinău a ajuns buletinul de analize de la București, ANSA a semnat Ordinul nr. 357: control întărit la frontieră pentru următoarele zece loturi de furaje de la producătorul ucrainean Litichevskii combicormovii Zavod. Spre deosebire de procedura anterioară, „controlul întărit” presupunea prelevarea de probe de la toate camioanele de marfă și reținerea lor la frontieră până la „obținerea a 10 rezultate conforme consecutive”. Nouă zile mai târziu, însă, ANSA și-a anulat propriu ordin. Motivul: zece rapoarte de analize, datate toate 18 august, emise de un laborator privat din Ternopil, Ucraina – LLC Expert Center of Diagnostics and Laboratory Support „Biolights”. ANSA afirmă că rapoartele au fost „prezentate de către importator”, adică nu au fost realizate efectiv de ANSA, ci de către laboratorul ucrainean. Asigurările venite din Ucraina că furajele sunt conforme – la fel ca la ordinul de derogare de pe 18 iunie – au primat. Directorul general interimar al ANSA spune, în răspunsul pentru Europa Liberă, că până la finele anului se vor preleva probe „aleatoriu”, în cadrul programului de monitorizare și supraveghere a hranei pentru animale importate. Adică exact regimul în care s-au pierdut cele șase tone. În programul de monitorizare – spre deosebire de „controlul întărit” – marfa nu se oprește la frontier, spune chiar ANSA: lotul „poate fi plasat pe piață până la primirea rezultatelor de laborator”. Pe 23 iulie s-a luat o probă la Criva-Mămăliga. Rezultatul – „neconform” – a venit pe 12 august. Între timp, furajul fusese mâncat. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Rezultatele unui nou studiu internațional PISA anunțate pe 8 septembrie sugerează că nivelul de competență al elevilor moldoveni a crescut ușor la științe, dar a scăzut la matematică și citire și că rămâne sub cel al elevilor din țările cu economie dezvoltată, deși diferențele au scăzut. Date publicității de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), rezultatele testării din 2025 arată că scorul a crescut de la 417 de puncte la 422 pentru științe, a coborât de la 414 puncte la 410 pentru matematică și de la 411 puncte la 404 pentru citire, ultimul punctaj fiind tras în jos mai ales de competența scăzută a băieților. Testarea PISA măsoară capacitatea elevilor de a aplica în viața reală cunoștințele obținute la școală, iar rezultatele au fost invocate în trecut de autorități pentru a justifica proiecte de reformă. Ministerul Educației nu a comentat imediat rezultatele de acum, care arată că, la doi din trei indicatori, elevii moldoveni au un nivel mai scăzut chiar decât în 2022, când nivelul de însușire a materiei se prăbușise în urma pandemiei de covid. La prezentarea rezultatelor, șefa ANCE, Lilia Ivanov, s-a concentrat pe partea plină a paharului, arătând că punctajul la științe este cel mai bun înregistrat vreodată de elevii moldoveni, iar decalajul față de media statelor OECD s-a redus la cel mai mic nivel de până acum. La testarea PISA din 2025 au participat peste 6000 de elevi de 15 ani din R. Moldova. Aceștia au fost selectați aleatoriu din toate școlile. Rezultatele analizate timp de mai multe luni arată că o parte importantă dintre elevii moldoveni pot rezolva sarcini de bază, însă întâmpină dificultăți atunci când trebuie să analizeze informații, să interpreteze date, să argumenteze o soluție sau să aplice ceea ce au învățat într-o situație nouă. Într-o discuție cu Europa Liberă, expertul în educație Vladimir Guțu a subliniat că testarea PISA arată cât de bine reușesc profesorii să lucreze cu elevii și nu neapărat existența unor probleme majore cu curriculumul sau manualele. Ce mai dau la iveală rezultatele PISA 2025? O legătură directă între numărul de elevi din instituția de învățământ și rezultatele obținute - în toate cele trei domenii, elevii care învață în instituții mari obțin, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici. Și influența situației socioeconomice se reflectă asupra rezultatelor școlare. Elevii care provin din familii avantajate au obținut rezultate considerabil mai bune decât cei din familii dezavantajate. Diferența este de aproximativ 85 de puncte la științe, 78 de puncte la matematică și 75 de puncte la citire. PISA 2025 acordă o atenție importantă și modului în care elevii folosesc tehnologia. Una dintre problemele identificate este timpul insuficient pe care profesorii îl au pentru pregătirea lecțiilor care utilizează tehnologia. În același timp, elevii folosesc intens dispozitivele digitale în timpul liber. Aproximativ 14,7% dintre ei petrec peste șapte ore pe zi utilizând dispozitive digitale în zilele de odihnă. În acest context, expertul Vladimir Guțu spune că apariția inteligenței artificiale complică și mai mult situația. Instrumentele bazate pe AI pot fi utile în educație dacă sunt folosite corect, însă sistemul educațional încă nu a găsit cele mai bune modalități de integrare a acestora. „Dacă știi să o folosești, ea ajută. Dar noi încă nu știm cum să o aplicăm în învățământ”, spune Guțu. Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov spune că testarea PISA este valoroasă pentru sistemul educațional din R. Moldova. „Pentru noi este o radiografiere în adâncime a sistemului educațional și vom veni cu anumite măsuri. Dar iată că trebuie să ne gândim la o intervenție și cu referire la lectura pentru băieți”, a spus Lilia Ivanov. R. Moldova participă la testarea PISA din 2009. Declinul rezultatelor nu se limitează însă la R. Moldova, ci se observă și la nivel internațional. Comparativ cu 2022, media OECD a coborât cu 14 puncte la lectură și cu nouă puncte la matematică. În cazul științelor, scăderea de trei puncte nu este considerată semnificativă din punct de vedere statistic. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

O dronă de tip Shahed a traversat marți după-amiază Republica Moldova de la est la vest, inclusiv prin apropierea Chișinăului, înainte de a ajunge în spațiul aerian al României, prin județul Iași, a spus Ministerul Apărării. La scurt timp, drona a revenit, prăbușindu-se lângă Mihăilenii Vechi. Aparatul de zbor intrus, folosit cel mai probabil în războiul dintre Rusia și Ucraina, a intrat în Republica Moldova în jurul orei 16:20, prin Transnistria. Drona a forțat închiderea spațiului aerian în zona centrală a Republicii Moldova timp de peste o oră. Autoritatea Aeronautică Civilă a spus că șapte avioane civile au fost afectate: trei, aflate deja în zbor au fost ținute în așteptare în spațiul aerian al României aproximativ 15 minute, alte trei au rămas la sol la Chișinău, iar un avion a făcut o escală forțată la Iași. Pătrunderea dronei în România a dus la suspendarea temporară a zborurilor și la Iași. Autoritățile moldovene au spus că aceeași dronă a revenit după ora 17 pe teritoriul moldovean, iar Poliția a fost alertată în legătură cu prăbușirea ei într-un lan de floarea soarelui în raionul Râșcani, unde a provocat incendii. Traseul dronei Potrivit Ministerului Apărării, drona a pătruns în spațiul aerian național prin dreptul localității Slavianoserbca(Ucraina), deplasându-se spre Bender, prin regiunea transnistreană a Republicii Moldova. „Drona a fost monitorizată de sistemele de supraveghere aeriană ale Armatei Naționale pe teritoriul țării. La ora 16:32, aceasta se deplasa în direcția municipiului Chișinău, iar la ora 16:36 a fost localizată în zona localității Bălănești, continuându-și deplasarea spre Cetireni, raionul Ungheni”, a transmis Ministeriul Apărării. La ora 16:37, drona a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova prin apropierea localității Zagarancea, raionul Ungheni. A intrat în România prin județul Iași. Spațiul aerian moldovean a fost închis în zona centrală pentru mai mult de o oră, între 16:30 și 17:39. Înainte ca drona să ajungă în România, autoritățile din țara vecină au transmis un mesaj de avertizare prin SMS în care i-a anunțat pe locuitorii din județele Iași și Vaslui că obiecte neidentificate ar putea cădea din aer. Mesajul a fost transmis înainte ca drona să intre pe teritoriul României, când încă se afla în spațiul aerian al Republicii Moldova. În urma alertei, aeroportul din Iași a suspendat temporar toate zborurile. „Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au decolat la ora 16:39 pentru monitorizarea situației”, a transmis Ministerul Apărării din România. Drona se întoarce Serviciul operații aeriene al Republicii Moldova a semnalat ceva mai târziu că aceeași dronă a revenit în spațiul aerian moldovean din direcția Iași. A fost observată în zona satului Cobani, raionul Glodeni, în proximitatea orașului Drochia, iar apoi - a satului Sturzovca, din apropiere de Bălți. În cele din urmă, la ora 17:26, dispeceratul 112 a primit informația că, „în extravilanul localității Mihăileni Vechi, ar fi căzut un aparat zburător de mici dimensiuni asemănător unei drone”. Poliția a spus că drona ar fi căzut într-un lan de floarea-soarelui, producând patru focare de incendiu, dar fără a răni pe nimeni. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Ungaria a decis expulzarea a 10 angajați ai reprezentanței diplomatice a Rusiei la Budapesta, declarând că aceștia s-ar fi implicat în activități incompatibile cu statutul diplomatic. Moscova a avertizat că va răspunde prin măsuri „dure și dureroase”. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a anunțat marți, 8 septembrie, că Ministerul de Externe l-a informat pe ambasadorul rus la Budapesta despre decizia de expulzare. Potrivit ministrului, cei 10 angajați au desfășurat în Ungaria activități „incompatibile cu statutul de diplomat, în conformitate cu Convenția de la Viena”. Autoritățile nu au oferit detalii despre activitățile respective, iar numele și funcțiile celor expulzați nu au fost făcute publice. „Ungaria își protejează securitatea și suveranitatea”, a scris Orbán într-un mesaj publicat pe Facebook. Ea a precizat însă că decizia nu înseamnă ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia. „Ungaria intenționează să mențină dialogul necesar, bazat pe respect reciproc și pe respectarea regulilor stabilite”, a adăugat ministrul. Cu toate acestea, ambasadorul Rusiei la Budapesta, Evgheni Stanislavov, a respins această sugestie. „Declarațiile lor privind menținerea deschisă a canalelor de dialog cu Rusia și continuarea cooperării pragmatice nu valorează absolut nimic”, a afirmat acesta într-o declarație. „Această măsură extrem de ostilă reprezintă o escaladare fără precedent și nejustificată din partea Ungariei și va primi un răspuns adecvat”, a adăugat Stanislavov. Moscova promite represalii Rusia a reacționat prompt prin purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zaharova, care a afirmat că răspunsul Moscovei va fi „dur și dureros”, fără să ofere alte detalii. Zaharova a calificat decizia Budapestei drept rezultatul unui „lobby rusofob” în capitala Ungariei. Expulzarea celor 10 angajați reprezintă o măsură fără precedent în relațiile recente dintre Ungaria și Rusia. În contextul invaziei ruse în Ucraina, mai multe state membre ale Uniunii Europene au expulzat diplomați ruși, au închis consulate sau alte instituții rusești, iar Moscova a adoptat la rândul său măsuri similare. Însă, guvernul de la Budapesta, condus anterior de Viktor Orbán, a evitat astfel de acțiuni. Orbán, care a pierdut puterea în aprilie, după 16 ani de guvernare, a fost unul din cei mai apropiați parteneri europeni ai Kremlinului, menținând relații strânse cu președintele Vladimir Putin, chiar și după invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022. Sub conducerea sa, Ungaria a rămas dependentă de energia rusească, continuând să cumpere petrol și gaze de la Moscova, și a devenit unul dintre principalii contestatari ai politicii UE față de Rusia. Guvernul Orbán a blocat sau a întârziat în repetate rânduri sancțiunile UE împotriva Moscovei și a împiedicat acordarea unui împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Totodată, Ungaria importă 80-90% din petrol și gaze naturale din Rusia, beneficiind de prețuri reduse și de exceptările acordate de UE de la embargou asupra acestor produse. Ultima expulzare a unui diplomat rus din Ungaria a avut loc în primăvara lui 2018. Noua putere de la Budapesta schimbă relația cu Moscova Decizia de acum vine la câteva luni după instalarea, în mai, a noului guvern condus de premierul conservator pro-european Peter Magyar. Budapesta și-a înăsprit în ultima perioadă poziția față de Moscova, criticând atacurile rusești asupra Ucrainei și încetând să mai blocheze adoptarea pachetelor de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei. Magyar și guvernul său de centru-dreapta au subliniat în repetate rânduri că principalele alianțe ale Ungariei sunt Uniunea Europeană și NATO și că își propun să refacă încrederea în țară, afectată în timpul guvernării lui Orbán. Într-o audiere parlamentară din luna mai, ministrul de Externe, Anita Orbán, a declarat că Rusia va „rămâne un partener”, dar că relația dintre cele două țări nu poate fi construită pe o „dependență unilaterală”. Ea a adăugat că politica Moscovei reprezintă o provocare de securitate atât pentru Ungaria, cât și pentru Europa. Ungaria continuă însă să refuze livrarea de arme Ucrainei. Cu informații de la Reuters și BBC Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Guvernul Tofan a aprobat pe 8 septembrie politica fiscală și vamală pe 2027 - prevede de pildă taxe mai mari pe vicii și profitul băncilor, dar mai mici pe muncă - sperând să colecteze în buget peste 5 miliarde de lei în plus pentru a finanța între altele o majorare de salarii în sectorul public. Sunteți de acord cu taxe mai mari la unele produse și servicii dacă Guvernul reduce impozitarea muncii și stimulează investițiile? Click pentru a participa la un SONDAJ Vorbind în ședința de guvern, premierul Vasile Tofan a spus că pachetul – o reformă a celor două politici care nu au fost schimbate semnificativ în ultimii ani – exprimă viziunea guvernului său asupra modului în care va funcționa economia. „Taxăm mai puțin munca, taxăm mai puțin investițiile, dar compensăm printr-o taxare mai mare a viciilor”, a spus Tofan. Învestit premier pe 22 iulie cu scopul să relanseze economia, Tofan a moștenit un proiect de politică fiscală și vamală de la predecesorul său, Alexandru Munteanu. Dar a mutat accentele, renunțând la uniformizarea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) care ar fi dus la o taxă mai mare pentru bunurile de primă necesitate, inclusiv medicamente și produse alimentare, propunând în schimb o „taxă de solidaritate” care să fie plătită de bănci. Chiar și față de proiectul inițial , lansat de Tofan la 6 august, cel aprobat de guvernul său pe 8 septembrie conține mai multe modificări „pe pachetul social și de alimente”: în lista alimentelor pentru care TVA-ul rămâne la cota de 8%, adică nu este „uniformizată” la 20%, au fost introduse carnea de pasăre și ouăle; de asemenea, este păstrată cota redusă pentru produsele de igienă menstruală , în urma unor proteste online. Pachetul de reformă prevede o taxă pe consumul de energie electrică și gaze peste o anumită limită, începând din aprilie 2027, adică după încheierea următorului sezon rece. Dar consumul strict necesar nu este taxat. Pe de altă parte, cele mai mari taxe vor fi aplicate pe vicii (alcool, tutun) și jocurile de noroc. Vor fi majorate taxele pe profitul băncilor și percepute impozite pe câștigurile din capital. Din perspectiva mediului de afaceri, pachetul aprobat de guvern menține și extinde facilitățile pentru reinvestirea profitului, a spus ministra Finanțelor, Victoria Belous. Documentul „mai poate fi îmbunătățit” în discuțiile din Parlament, a mai spus premierul Tofan. Parlamentul urmează să dezbată reforma în ședințele sale din săptămâna curentă. În paralel cu reforma politicii fiscale și vamale, Guvernul Tofan planifică o majorare de salarii în sectorul public, din 2027, prin care zeci de mii de bugetari, de la învățători la polițiști, pot primi majorări între 10 și 30 la sută. Guvernul speră că reforma va genera venituri bugetare de 5,1 miliarde de lei: 820 milioane de lei din impozitul pe venit al persoanelor fizice și juridice și taxa de viciu; 1,6 miliarde de lei – din TVA și 2,7 miliarde de lei din accize. Impozitarea muncii În ceea ce privește impozitarea muncii, scutirea personală pe salariu va crește cu 35%, de la 29.700 la 40.020 de lei – adică primii 40 mii de lei nu vor fi impozitați. Măsură va lăsa în buzunarele cetățenilor 800 de milioane de lei, spune ministra Belous. La capitolul impozit pe venit al persoanelor juridice și al persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzători se propune extinderea până în 2029 inclusiv a vacanței fiscale la impozit pe venit – așa zisa „cota zero”, pentru profitul nedistribuit cu majorarea pragului de eligibilitate a companiilor de la 100 de milioane la 200 de milioane. Guvernul propune simplificarea mecanismului actual la impozitul pe avere prin stabilirea unui prag de 4 milioane de lei la valoarea estimată a bunurilor imobiliare cu destinație locativă, inclusiv case de vacanță, cu aplicarea cotei de 0,8% în cazul depășirii acestui plafon. Ce se întâmplă cu taxele la bunurile de primă necesitate TVA la medicamente și produsele alimentare de bază va rămâne de 8%. TVA la alte produse – precum alimentele din import, de pildă – va crește la 12%. O noutate în document este extinderea cotei reduse de 8% pentru ouă și carne de pasăre și menținerea cotei de 8% pentru pâine, lapte, pentru unele legume și fructe proaspete crescute în Moldova, produse de strictă necesitate pentru populație, a precizat ministra Belous. Deși majorată, Guvernul spune că menține „o cotă redusă” de 12% pe producția de zootehnie, fitotehnie, horticultură, precum și unele fructe proaspete pe seama regimului preferențial. Executivul propune creșterea accizei la motorină la 20%, însă menține cota zero la importul de echipamente agricole. În sectorul agrar și HoReCa se propune un impozit de 12%. De la 1 octombrie 2026, coletele vor fi impozitate cu 20% și va fi percepută o taxă a câte 12 de lei la fiecare colet comandat din afara țării. Taxe mai mari pentru sectorul bancar Taxa pe profitul băncilor va crește de la 12 la 18%. Acest impozit, pe care Vasile Tofan îl numește „ taxă de solidaritate ”, va fi aplicat începând cu anul fiscal 2027. În R. Moldova sunt zece bănci comerciale licențiate, care anul trecut au declarat un profit net cumulat de aproximativ 5 miliarde de lei, potrivit Băncii Naționale. Băncile din Moldova achită acum 12% pe profit, iar estimările autorităților este că vor încasa anul viitor circa 600 de milioane de lei în plus din creșterea taxării. Pe altă parte, Guvernul a decis creșterea taxelor de la 6 la 8% la dividende și de la 8% la 12% la câștigurile de pe piața de capital. Taxele vor fi aplicate, la fel, începând cu 2027. Cum se vor taxa resursele energetice La energia electrică va fi menținut TVA de 0% și 8% la gaze. Însă Guvernul propune o schemă graduală de aplicare a impozitului. În cazul gazelor, se va aplica TVA de 8% (ca și până în prezent) la un consum lunar de 150 metri cubi, iar ce depășește va fi taxat cu 20%. Peste 85% din populație consumă în medie 150 metru cubi de gaz pe lună, a spus Tofan. Aceeași formulă ca și la gaze va fi aplicată și în cazul energiei electrice. Taxa de 0% va fi păstrată la un consum lunar de 100 kW, iar pe consumul mai mare va fi aplicat un impozit de 20%. Nu vor fi taxate plățile pentru consumatorii de agent termic centralizat. Aceste reguli de impozitare a energiei ar urma să intre în vigoare în aprilie 2027, adică după încheierea sezonului rece. Ce taxe pe vicii vor fi aplicate Pentru jocurile de noroc se propune, în premieră, o taxă de 6%. Anterior, premierul Tofan afirmase că moldovenii cheltuie anual în jur de 10 miliarde de lei, adică în jur de 2,5% din PIB. Taxa se va aplica pentru participarea la jocurile de noroc și loterii; vor fi taxate mijloacele depuse pentru alimentarea conturilor de joc și va fi inclus în prețul biletelor de loterie. O altă propunere este majorarea cu 20% a accizelor la tutun și alcool, și taxarea cu 50% a lichidelor de vapat cu nicotină. Vor fi aplicate taxe în premieră la băuturile cu zahăr și energizante, precum și la produsele pirotehnice. De pildă, acciza la produsele din tutun va crește din 2027 până la 20% și cu 15% în fiecare din anii 2028 și 2029. La cartușele și rezervoarele de țigări electronice creșterea va fi de 15% și, respectiv, 10%. Coeficientului pentru prețul de referință al țigărilor se majorează de la 1,47 la 1,57. ◉ SONDAJ Vocea experților La scurt timp după decizia de guvern din 8 septembrie, fostul premier Ion Sturza și-a exprimat rezerve, spunând că mărirea taxelor „nu este doar nepopulară, ci lovește direct în consum și în creșterea economică”. Într-o postare pe Facebook, Sturza a scris că speranța într-o creștere economică majoră „este iluzorie” și l-a îndemnat pe premierul Tofan să caute soluții „radicale” de reducere a cheltuielilor și să revină la „drujbă” – o aluzie la simpatia exprimată de Tofan în trecut față de politicile de tăiere a cheltuielilor bugetare după modelul liderului argentinian Javier Milei. Directorul Centrului Analitic „Economica”, Marin Gospodarenco, a explicat Europei Libere că Guvernul Tofan este silit să mărească colectările de taxe în contextul reducerii granturilor externe, al creșterii datoriei publice și al încetinirii economice. Proiectul politicii fiscale și vamale este „mai echilibrat” decât creșterile propuse de fostul Guvern Munteanu pentru a nu lovi în domenii sociale „sensibile”. Dar acest lucru nu va putea fi evitat de tot. De exemplu, majorarea accizei la motorină cu 20% – de la 3.978,95 la 4.774,70 lei per tonă – se va „traduce” la pompă cu o sporire de preț de 80 de bani la litru cu TVA inclus. „Motorina nu e un produs de consum ca oricare altul, ea intră în costul transportului, deci în prețul pâinii, al laptelui și al oricărei mărfi care ajunge într-un magazin”, spune Gospodarenco, sugerând că ar fi așteptat scumpiri pe anumite segmente de produse. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Medicamentele pentru bolnavii de cancer de piele vor ajunge în țară în cel mult o săptămână, a declarat marți, 8 septembrie, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș. Europa Liberă a dezvăluit zilele trecute că medicamentul interferonum – folosit în tratarea melanomului – lipsește de câteva luni, din cauza unei licitații anulate. Câtă încredere aveți că un bolnav de cancer poate primi în R. Moldova tratamentul necesar și la timp? Click pentru a participa la un SONDAJ Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a vorbit despre problema medicamentelor oncologice după ședința de guvern de pe 8 septembrie, când Executivul a adoptat noua reformă fiscal-bugetară. Gasnaș a recunoscut că pacienții cu melanom (un cancer de piele agresiv) au rămas fără tratament din cauza unei licitații întârziate. Pentru a nu se repeta „problema cronică” din sistemul de achiziții, demnitarul spune că se vor face modificări la procesul de achiziții în sănătate. Mai exact, ministrul a dispus ca în cel mult două luni să fie modificat regulamentul de organizare și funcționare al Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate. Este instituția care, în R. Moldova, se ocupă inclusiv cu achiziția cantităților mari de medicamente folosite de unitățile sanitare publice. „R. Moldova se confruntă des cu această problemă sistemică. Vom schimba modul cum facem aceste achiziții, vom digitaliza acest proces, ca să fie unul transparent, să avem praguri de alertă, pentru că nu trebuie să ne trezim când medicamentul dispare”, a declarat ministrul. Alexandru Gasnaș a mai spus că furnizorul care a câștigat licitația în privința medicamentului interferonum va livra, totuși, preparatele până la sfârșitul anului. Contractul cu MedeferentP a fost reziliat parțial și compania a fost sancționată. Europa Liberă a scris anterior despre lipsa medicamentului interferonum utilizat în tratamentului cancerului de piele. Ludmila Cîrciumari, una din fondatoarele Asociației pacienților oncologici „Viața Continuă”, a precizat că, în lipsa alternativelor, bolnavii merg pentru imunoterapie în afara țării sau le cumpără din propriul buzunar. ◉ SONDAJ Ceea ce nu a menționat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, este că, potrivit specialiștilor de la Institutul Oncologic, tratamentul cu interferonum este unul „depășit”. ... este un tratament depășit. „Această terapie (imunoterapie), în R. Moldova se face cu interferoane, dar este un tratament depășit. Medicamentele din categoria imunoterapiei contemporane sunt foarte scumpe”, a declarat pentru Europa Liberă, Iurie Bulat, vice-director dezvoltare în oncologie al Institutului Oncologic. Specialiștii și-ar dori ca în R. Moldova să fie adus preparatul pembrolizumab, care este recomandat în peste 23 de tumori maligne și are 45 de indicații. „Tratamentul pentru un singur pacient cu diagnosticul de melanom cu acest preparat ar costa în jur de 90 de mii de euro. R. Moldova nu are așa posibilități”, recunoaște oncologul. Te-ar putea interesa și: Cancerul de piele, depistat tot mai frecvent. Cum monitorizați alunițele și când trebuie să mergeți la medic Într-un răspuns la o solicitare a Europei Libere, Compania Națională de Asigurări în Medicină a spus că Pembrolizumab este un medicament autorizat în R. Moldova pentru mai multe indicații terapeutice, inclusiv pentru tratamentul melanomului. În prezent, preparatul nu este inclus în lista medicamentelor oncologice finanțate din fondurile de asigurări obligatorii în medicină. „Medicamentul respectiv se află în proces de evaluare în vederea finanțării din mijloace publice. Dosarul a fost depus la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale în vederea evaluării, conform procedurii aplicabile tehnologiilor medicale. Decizia privind eventuala includere în lista pentru finanțare va fi luată după finalizarea procedurii de evaluare, în baza dovezilor clinice și economice privind eficacitatea, cost-eficiența și impactul bugetar”, a fost explicația companiei. În R. Moldova, anual, peste 1.300 de persoane sunt diagnosticate cu diferite tipuri de cancer de piele. În jur de 200 sunt melanoame, considerat unul din cele mai agresive cancere. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Forțele rusești au lansat un atac masiv cu rachete și drone asupra Kievului în noaptea de 8 septembrie. Cel puțin două persoane au fost ucise, iar alte 10 au fost rănite, a anunțat primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko. Potrivit acestuia, două dintre persoanele rănite sunt în stare gravă. Atacul a avut loc după o pauză de trei zile, în perioada în care Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii Washingtonului, au călătorit de la Moscova la Kiev pentru a pregăti terenul unei noi runde de negocieri de pace pentru Ucraina. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a scris pe rețeaua X că „de îndată ce trimișii președintelui SUA pentru pace au părăsit orașul, Putin a lansat un nou atac de amploare și îngrozitor asupra Kievului”. În cartierul Holosiivski din Kiev, fragmente de drone au căzut peste un bloc de locuințe, unde mai mulți oameni au rămas blocați în apartamente, precum și peste o clădire cu 26 de etaje aflată în construcție. Au izbucnit incendii în spații de depozitare și pe teritoriul unei școli private, a precizat Kliciko. După atacul aerian rusesc asupra capitalei ucrainene din 8 septembrie 2026 În cartierul Darnițki au fost cuprinse de flăcări depozite și un garaj. În cartierele Podilski și Șevcenkivski au fost avariate spații de depozitare, iar în cartierul Solomianski au fost afectate spații nerezidențiale, precum și două blocuri de locuințe, cu trei și cinci etaje, a afirmat primarul. În total, potrivit autorităților locale, au fost avariate 14 blocuri de locuințe, depozite, instituții de învățământ și medicale, precum și intrarea într-o stație de metrou din Kiev. Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a declarat că atacul a fost unul puternic și că forțele ruse au lovit obiective de infrastructură civilă. Și alte regiuni ale Ucrainei au fost atacate, inclusiv Odesa și regiunea Sumî. În aceasta din urmă, un tren de pasageri care circula pe ruta Kiev-Sumî a fost lovit. Pasagerii au fost evacuați, iar autoritățile nu au raportat victime. Rusia nu a comentat informațiile privind atacul asupra trenului. După atacul rusesc din 8 septembrie, Kiev Ministerul rus al Apărării a afirmat că armata rusă a lansat un „atac masiv” asupra unor obiective ale complexului militar-industrial ucrainean, despre care afirmă că sunt implicate în producția și depozitarea dronelor și rachetelor de croazieră. Moscova a mai susținut că au fost lovite centre de transport, logistică și distribuție din Kiev și regiunea Kiev, precum și obiective din portul Ciornomorsk, în regiunea Odesa. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a lansat în cursul nopții rachete antinavă Oniks, rachete balistice, 32 de rachete de croazieră Kh-101 și 166 de drone. Forțele Aeriene nu au precizat numărul rachetelor antinavă și balistice lansate. Ucraina susține că a doborât două rachete balistice, 31 de rachete de croazieră și 142 de drone. Totodată, autoritățile ucrainene au raportat lovituri în 29 de locații. Nu există, deocamdată, date independente care să confirme numărul rachetelor și dronelor lansate sau interceptate. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Guvernul Tofan examinează pe 8 septembrie noua politică fiscală, care prevede taxe mai mari pentru vicii, jocurile de noroc și profitul băncilor, dar nu mai cere uniformizarea Taxei pe Valoare Adăugată. Sunt prevăzute taxe la energie electrică și gaz, dar și impozite mai mici pe muncă. Prezentat inițial cu o lună mai devreme – pe 6 august - proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 a fost supus între timp dezbaterilor publice, suferind ușoare schimbări. Guvernul a renunțat, de exemplu, la intenția de a majora de la 8% la 20% TVA-ul pentru produsele de igienă menstruală. În urma unui val de critici online, ministra Finanțelor, Victoria Belous a spus că „propunerile privind regimul TVA pentru produsele de igienă vor fi reexaminate”, iar premierul Vasile Tofan a anunțat la scurt timp anunțat că decizia de majorare „a fost una greșită” și că „produsele de igienă vor rămâne la cota redusă de TVA”. Este cel de-al doilea proiect de reformă a politicii fiscale, după ce proiectul propus de fostul Guvern Munteanu a fost criticat în special pentru propunerile privind majorarea unor cote de TVA, inclusiv la medicamente și produse alimentare de bază. Executivul condus de Vasile Tofan propune taxe mai mici pe muncă, stimularea investițiilor, taxarea viciilor și cote mai mari de impozitare pentru bănci și câștigurile din capital. Principalele prevederi ale proiectului de reformă fiscală Taxa pe profitul băncilor va crește de la 12 la 18%. Acest impozit, pe care Vasile Tofan îl numește „taxă de solidaritate”, va fi aplicat începând cu anul fiscal 2027. În R. Moldova sunt zece bănci comerciale licențiate, care anul trecut au declarat un profit net cumulat de aproximativ 5 miliarde de lei, potrivit Băncii Naționale. Băncile din Moldova achită acum 12% pe profit, iar estimările autorităților este că vor încasa anul viitor circa 600 de milioane de lei în plus din creșterea taxării. În ceea ce privește impozitarea muncii , scutirea personală pe salariu va crește cu 35%, de la 29.600 la 40 de mii de lei – adică primii 40 mii de lei nu vor fi impozitați. „Această măsură va lăsa în buzunarele cetățenilor 800 de milioane de lei”, spune Guvernul. Pe altă parte, Guvernul a decis creșterea taxelor de la 6 la 8% la dividende și de la 8% la 12% la câștigurile de pe piața de capital. Pentru jocurile de noroc se propune o taxă de 6%. Premierul Tofan spune că moldovenii cheltuie anual în jur de 10 miliarde de lei, adică în jur de 2,5% din PIB. O altă propunere este majorarea cu 20% a accizelor la tutun și alcool, și taxarea cu 50% a lichidelor de vapat cu nicotină. Vor fi aplicate taxe în premieră la băuturile cu zahăr și energizante, precum și la produsele pirotehnice. În sectorul agrar și HoReCa se propune un impozit de 12%, premierul explicând că este un compromis rezonabil. Executivul propune creșterea accizei la motorină la 20%, însă menține cota zero la importul de echipamente agricole. Coletele din străinătate vor fi impozitate cu 20% și va fi percepută o taxă a câte 12 de lei la fiecare colet comandat din afara țării. La energia electrică va fi menținut TVA de 0% și 8% la gaze. Însă Guvernul propune o schemă graduală de aplicare a impozitului. În cazul gazelor, se va aplica TVA de 8% (ca și până în prezent) la un consum lunar de 150 metri cubi, iar ce depășește va fi taxat cu 20%. Peste 85% din populație consumă în medie 150 metru cubi de gaz pe lună, a spus Tofan. Aceeași formulă ca și la gaze va fi aplicată și în cazul energiei electrice. Taxa de 0% va fi păstrată la un consum lunar de 100 kW, iar pe consumul mai mare va fi aplicat un impozit de 20%. Nu vor fi taxate plățile pentru consumatorii de agent termic centralizat. Aceste reguli de impozitare a energiei ar urma să intre în vigoare în aprilie 2027, adică după încheierea sezonului rece. Spre deosebire de precedentele propuneri fiscale, la bunurile de primă necesitate nu va creștere TVA. Tofan spune că acesta „este un subiect sensibil”. Astfel, TVA la medicamente și produsele alimentare de bază va rămâne de 8%. TVA la alte produse – precum alimentele din import, de pildă – va crește la 12%. În nota de fundamentare a proiectului se precizează că guvernul ar putea colecta 5,1 miliarde de lei dacă măsurile propuse vor fi implementate. Ținta din proiectul politicii fiscale precedente era de 6 miliarde de lei. Știrea se actualizează Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Rusia a trimis copii ucraineni răpiți într-o tabără de vară din Coreea de Nord, potrivit unui document al Uniunii Europene consultat de RFE/RL, care prezintă un nou pachet de sancțiuni planificat. Documentul enumeră persoanele și entitățile care urmează să fie incluse într-un nou set de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, ce ar urma să fie aprobat săptămâna aceasta. Persoanele propuse pentru sancționare sunt, în principal, oficiali de rang înalt din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, inclusiv din Crimeea și Donbas. Însă poate cea mai remarcabilă entitate de pe listă este Tabăra Internațională pentru Copii Songdowon, administrată de autoritățile nord-coreene. Documentul menționează că această tabără „participă la programe organizate care implică transferul copiilor ucraineni din teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei în Coreea de Nord”. SUA subestimează axa Iran-Rusia-China-Coreea de Nord, avertizează Mark Montgomery Transferurile sunt coordonate de oficiali ruși și, deși se presupune că ar fi vorba de „un schimb cultural”, documentul subliniază că acestea „îndeplinesc o funcție propagandistică mai amplă: copiii ucraineni sunt expuși la narațiuni pro-ruse [...] selectate cu grijă”. Cu alte cuvinte, adaugă documentul, tabăra „este implicată direct în transferul ilegal, îndoctrinarea ideologică și militarizarea copiilor ucraineni, în coordonare cu Federația Rusă”. Tabăra este situată pe coasta de est a Coreei de Nord, lângă Marea Japoniei, la aproximativ 95 de kilometri de granița cu Coreea de Sud. Uri Tours, compania nord-coreeană de turism care promovează tabăra, afirmă că aceasta este cea mai mare din țară și că a fost deschisă în 1960 pentru „promovarea prieteniei internaționale”. Tabăra a fost sancționată anterior de Regatul Unit în luna mai pentru „acordarea de sprijin programului guvernului rus de deportare forțată și reeducare a copiilor ucraineni”. Ca răspuns, Coreea de Nord și-a rechemat ambasadorul de la Londra și a redus nivelul relațiilor diplomatice. Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru „deportarea ilegală [...] a copiilor ucraineni”. Implicarea Coreei de Nord în campania Rusiei de răpire și transfer al copiilor pare să amplifice și mai mult rolul Phenianului în război. Coreea de Nord a trimis, potrivit estimărilor, aproximativ 12.000 de militari pentru a lupta alături de forțele ruse în 2024, după incursiunea Ucrainei în regiunea rusă Kursk. Serviciile de informații sud-coreene au susținut că aproximativ 2.000 de soldați nord-coreeni au fost uciși în luptă. Recent, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că mai mulți soldați nord-coreeni vor fi trimiși în Rusia, posibil pentru a opera rachete balistice fabricate de Phenian în atacurile asupra Ucrainei. Celelalte entități incluse pe lista de sancțiuni a UE sunt alte așa-numite „tabere de vară” aflate fie în Rusia, fie în regiunile ocupate ale Ucrainei. Potrivit blocului comunitar, copiii duși acolo sunt supuși unor programe care promovează „loialitatea față de Rusia, identitatea națională rusă, adoptarea valorilor naționale ruse, teme istorico-militare și participarea la activități asociate organizațiilor militar-patriotice”. Documentul subliniază că acest gen de deportări „constituie încălcări grave ale dreptului internațional și o încălcare a drepturilor fundamentale ale copilului, având ca scop ștergerea identității ucrainene și subminarea păstrării acesteia de către generațiile viitoare”. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravcenko, și-a anunțat demisia luni seara, 7 septembrie, pe fondul anchetei organelor anticorupție NABU și SAP care l-au acuzat pe unul din înalții funcționari ai Procuraturii că ar fi protejat activitatea unor centre de apeluri frauduloase. Kravcenko a afirmat că plecarea sa este o „decizie politică” asumată pe deplin. „Nu vreau ca funcția de procuror general să fie folosită ca instrument al confruntării politice”, a scris el pe Telegram. Presa ucraineană a relatat că președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Kravcenko pe 7 septembrie și că cei doi au discutat inclusiv despre demisia acestuia. Mai devreme însă, în aceeași zi, procurorul general declarase presei că nu intenționează să demisioneze. Pe 4 septembrie, autoritățile anticorupție ucrainene au anunțat destructurarea unei presupuse organizații criminale asociate cu centre de apel frauduloase. Potrivit anchetatorilor, organizația ar fi fost creată și condusă de unul din responsabilii din cadrul Procuraturii Generale, iar membrii acesteia ar fi primit în mod sistematic mită pentru a nu împiedica activitatea ilegală a centrelor de apel. Împotriva lui Kravcenko nu au fost formulate acuzații. Rerțineri și percheziții În cadrul operațiunii numită „Cartagina”, anchetatorii NABU și SAP au efectuat percheziții, inclusiv la sediul Procuraturii Generale și în spații asociate procurorului general. Serhii Krapiva, adjunct al șefului Departamentului de cooperare internațională al Procuraturii Generale, a fost reținut și ulterior plasat în arest preventiv, cu posibilitatea eliberării pe cauțiune. În arest a fost plasată și prietena sa, Elizaveta Ivahnenko. Ulterior, în documentele prezentate în instanță au apărut informații privind relația apropiată dintre Krapiva și Kravcenko. Potrivit anchetatorilor, Krapiva ar fi efectuat, printre altele, lucrări de renovare la locuința procurorului general. Totodată, în înregistrările publicate de NABU este menționată o persoană denumită „Șeful”, despre care presa ucraineană a speculat că ar putea fi Kravcenko. Procurorul general a respins însă în repetate rânduri orice implicare în protejarea centrelor de apel ilegale și a afirmat că nu a dat instrucțiuni pentru sprijinirea unei astfel de activități și nu și-a folosit funcția în acest scop. La rândul său, Oficiul Procurorului General a susținut că materialele prezentate în cadrul procedurilor judiciare nu conțin dovezi că Kravcenko ar fi ordonat protejarea centrelor de apel, ar fi împiedicat anchetarea acestora, ar fi primit bani proveniți din activități ilegale sau ar fi beneficiat de alte foloase necuvenite. Instituția a anunțat că va coopera pe deplin cu ancheta. Toate persoanele vizate în dosar resping acuzațiile formulate de cele două agenții anticorupție. Procurorul general: „Cineva are interesul să mă îndepărteze” Kravcenko declarase anterior că nu intenționează să demisioneze din proprie inițiativă, deși precizase că nu se agață de funcție și că este pregătit să plece dacă aceasta va fi decizia președintelui sau a parlamentului. El a susținut, de asemenea, că nu are un statut procesual în dosarul „Cartagina” și a calificat ceea ce i se întâmplă drept „presiune politică”. „Cineva are interesul să mă îndepărteze. Pentru mulți, sunt o piedică”, a spus Kravcenko, citat de agenția „Interfax-Ucraina”. Potrivit procedurii constituționale ucrainene, demisia procurorului general trebuie aprobată de Rada Supremă. Ruslan Kravcenko a preluat conducerea Procuraturii Generale în iunie 2025. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Guvernul și-a retras propunerea de a majora la 20% TVA-ul pentru produsele de igienă menstruală în urma unor critici. Dar și la actualul nivel al taxei, de 8%, aceste produse sunt prea scumpe, așa încât Ministerul Educației va continua să le cumpere din bani publici pentru zeci de mii de eleve. Liceul din Lozova este unul din cele peste 200 unde au fost instalate în ultimii câțiva ani distribuitoare de produse de igienă menstruală, printr-un program al Fondului ONU pentru Populație sprijinit pe un angajament al statului de a aloca anual bugete pentru absorbante igienice. De ce? Pentru că, fără acces la asemenea produse, multe eleve pur și simplu nu vin la școală în zilele în care au ciclu. În liceul din Lozova, unde își fac studiile peste 300 de fete, distribuitorul sau „dispenserul” de absorbante, repartizează zilnic câte 3 - 4 pachete, spune directoarea liceului, Gabriela Oprea. Pentru anul de studii 2026-2027, școala încă nu a primit fondurile promise de minister, dar în anul de studii precedent a primit și cheltuit pe aceste produse peste 11 mii de lei. „Nu toate fetele au condiții acasă și li se permite din bugetul familiei să procure absorbante și să aibă și cu rezervă în geantă”, mai spune directoarea. Programul „Școala EduLIFE”, la care mai participă Centrul Media pentru Tineri și platforma media Suntparinte.md, a început în 2023 și s-a extins treptat, cuprinzând astăzi 204 școli. Cu toate acestea, multe fete din localitățile rurale nu au acces la produse de igienă menstruală. Doina Cernavca, președinta organizației de caritate „Ajută un om”, spune că, dacă în campaniile trecute ducea elevilor încălțăminte pentru a avea cu ce merge la școală, acum duce „sute de cutii cu absorbante”. „Multe fete nu merg la școală în zilele când au ciclu, pentru că nu au suficiente produse, se pătează, râd colegii de ele, rămân cu frica de a nu se repeta - lună de lună, aceeași rușine”, spune Cernavca. Un pachet de absorbante, explică ea, costă între 40 și 60 de lei și este mult pentru o familie cu trei fete, unde este nevoie de 3 - 4 pachete pe lună. La început de an școlar, Ministerul Finanțelor a fost criticat pentru intenția de a mări TVA-ul pentru produsele de igienă menstruală - care ar fi dus la scumpirea lor – în cadrul unei reforme a politicii bugetar-fiscale. În urma criticelor, ministra Victoria Belous a spus că „propunerile privind regimul TVA pentru produsele de igienă vor fi reexaminate”, iar la scurt timp ministrul Vasile Tofan anunțat că decizia de majorare „a fost una greșită” și că „produsele de igienă vor rămâne la cota redusă de TVA”. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Partidul populist de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) a câștigat alegerile pentru parlamentul landului Saxonia-Anhalt, obținând 43,8% din voturi, potrivit rezultatelor preliminare ale comisiei electorale regionale. Formațiunea și-a dublat practic scorul față de alegerile din 2021 și a obținut cel mai bun rezultat al său într-un scrutin pentru un parlament regional german. Credeți că ascensiunea extremei drepte în unele țări UE ar putea înceteni procesul de aderare a R. Moldova la Uniune? Click pentru a participa la un SONDAJ Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, aflat la guvernare în Saxonia-Anhalt, a obținut 17,2% din voturi. Participarea la vot a fost de 77,8%, cel mai ridicat nivel înregistrat la alegerile pentru Landtag din Saxonia-Anhalt după reunificarea Germaniei. AfD câștigă detașat, dar nu poate guverna singură. Partidul obține 39 din cele 83 de mandate ale Landtagului, cu trei mai puțin decât cele 42 necesare pentru majoritatea absolută. Pentru a forma guvernul, AfD are nevoie de sprijinul altor parlamentari, însă perspectivele sunt reduse, deoarece partidele tradiționale au exclus până acum orice cooperare cu formațiunea. Filiala AfD din Saxonia-Anhalt a fost clasificată în 2023 de către Oficiul Federal pentru Protecția Constituției drept organizație de extremă dreapta. Liderii AfD resping însă caracterizarea. Cu toate acestea, în timpul campaniei electorale din Saxonia-Anhalt, AfD a lansat mai multe inițiative și mesaje care au provocat controverse și au fost comparate cu elemente ale politicii Germaniei naziste. Importanța rezultatului depășește însă scorul obținut de AfD. Niciun partid de extremă dreapta nu a mai condus un guvern de land în Germania postbelică. „Un semnal foarte, foarte îngrijorător” Victoria AfD din Saxonia-Anhalt, unde formațiunea a obținut un rezultat mai mult decât dublu față de 2021, a provocat reacții rapide în Europa, relatează Reuters. Ministrul francez de finanțe, Roland Lescure, a descris rezultatul drept „un semnal foarte, foarte îngrijorător”, afirmând că acesta evidențiază provocarea reprezentată de ascensiunea populismului și a forțelor de extremă dreapta în Europa. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că în Polonia „doar idioții sau trădătorii” se pot bucura de victoria AfD. El i-a criticat pe reprezentanții partidelor de opoziție „Dreptate și Justiție” și „Confederația”, care au salutat rezultatul formațiunii germane. De cealaltă parte, fostul premier al Ungariei, Viktor Orbán, a calificat rezultatul drept „o seară măreață pentru Germania și Europa”. „Puneți-vă centurile de siguranță. Acesta este doar începutul”, a scris el. Liderul partidului italian „Liga”, Matteo Salvini, a calificat rezultatul AfD drept „o victorie triumfală”, susținând că acesta demonstrează necesitatea unor schimbări în ceea ce privește locurile de muncă și securitatea. Printre primii care au felicitat AfD pentru victorie s-a numărat Elon Musk. Miliardarul și antreprenorul din domeniul tehnologiei a salutat duminică rezultatul formațiunii. „Bravo!”, a scris el pe X. Liderul regional AfD, Ulrich Siegmund, i-a mulțumit lui Musk pentru sprijin și a sugerat o posibilă colaborare în viitor, afirmând că Germania ar putea redeveni „un loc în care merită să investești” dacă AfD va prelua puterea în Saxonia-Anhalt. Victoria AfD: ce înseamnă pentru extinderea UE, Ucraina și Moldova? Rezultatul din Saxonia-Anhalt marchează o nouă etapă în ascensiunea electorală a AfD, în special în estul Germaniei. Privită izolat, rezultatul uimitor obținut de AfD în Saxonia-Anhalt este nefavorabil pentru Ucraina și Moldova – și pentru extinderea UE în general, notează redactorul Europei Libere pe probleme europene, Rikard Jozwiak. Formațiunea aplică o politică strictă de tipul „Germania pe primul loc”, ceea ce înseamnă că UE nu ar trebui să se extindă în continuare, că UE nu ar trebui să devină mai puternică și că, de fapt, Berlinul ar trebui să recâștige puterea de la Bruxelles. Într-o declarație din iunie 2026, vicepreședintele AfD, Peter Boehringer, a atacat explicit politica guvernului german privind extinderea UE și a criticat inclusiv planurile privind apropierea Ucrainei de Uniune. AfD consideră că un număr mai mare de state membre ar însemna o povară financiară mai mare pentru Germania și mai mulți bani direcționați către capitale precum Chișinău și Kiev, în detrimentul unor locuri precum bastionul lor - Magdeburg. Dacă ne uităm la modul în care reprezentanții formațiunii au votat în Parlamentul European - unde fac parte din grupul ESN (Europa Națiunilor Suverane), considerată cea mai radicală familie politică populistă din plen - constatăm că la fiecare rezoluție referitoare la extinderea Uniunii Europene, AfD a votat împotrivă. Partidul s-a opus inclusiv textelor care propuneau înlocuirea principiului unanimității cu votul cu majoritate calificată în chestiunea extinderii, ceea ce ar permite accelerarea procesului. AfD a votat și împotriva rapoartelor privind țările candidate și s-a opus atât integrării accelerate, cât și integrării treptate în anumite domenii, precum economia. Dacă AfD ajunge la putere în Saxonia-Anhalt, nu se va ocupa de politica externă a Germaniei sau extinderea UE, ci de domenii precum educația și cultura. AfD este departe de a prelua puterea la Berlin, remarcă Rikard Jozwiak, iar cele mai multe partide, care încă formează o largă majoritate în Bundestag, sunt în favoarea aderării Moldovei la UE. În opinia sa, rămâne de văzut cum vor decurge alegerile regionale din Mecklenburg și Berlin, la sfârșitul lunii septembrie, pentru a evalua dacă acest fenomen va avea consecințe pentru acea parte a Germaniei, și nu pentru Europa în general. Perspectiva de ansamblu rămâne totuși ceea ce se va întâmpla în Europa în 2027, odată cu alegerile-cheie din Franța, Italia, Polonia și Spania. Franța este, desigur, țara pe care trebuie urmărită cu atenție. O victorie acolo a oricăreia dintre forțele extremiste va avea un efect descurajant asupra procesului de extindere și asupra Republicii Moldova. Până atunci, însă, ne așteaptă doar vremuri dificile, dar nimic definitiv, sugerează redactorul Europei Libere pe probleme europene, Rikard Jozwiak. ◉ SONDAJ Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Patru oameni au fost uciși sâmbătă într-un atac rusesc în regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, în prima zi a unui weekend în care emisariii americani Steve Witkoff și Jared Kushner merg la Moscova și Kiev. Cu o zi înainte, Rusia a atacat sediul SBU din capitala ucraineană. Președintele american Donald Trump a declarat că cei doi negociatori-cheie desemnați de el să medieze încheierea războiului merg în acest weekend la Moscova și Kiev cu o propunere menită să deblocheze impasul din negocierile de pace. „Aduc cu ei o propunere pentru a pune capăt războiului”, le-a spus Trump jurnaliștilor la Casa Albă, pe 4 septembrie, adăugând: „I-am trimis acolo să vadă dacă putem rezolva ceva; s-ar putea să avem șanse mari de reușită”. Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin se întâlnește cu cei doi emisari pe 5 septembrie. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Putin a ordonat o încetare de trei zile a atacurilor rusești asupra Kievului, începând de la miezul nopții, înaintea vizitei lor programate în capitala ucraineană, pe care Rusia o bombardează intens de o săptămână. Răspunzând îngrijorărilor tot mai mari din Occident că președintele rus Vladimir Putin ar putea ataca un stat membru NATO pentru a testa alianța, Trump a spus că nu crede că liderul de la Kremlin plănuiește o asemenea mișcare. „Vorbesc cu el. Îl cunosc foarte bine. Putin nu urmărește să atace teritoriul NATO”, a declarat președintele american. Zelenski a spus că emisarii americani sunt așteptați la Kiev duminică, 6 septembrie. El a adăugat că echipa americană l-a informat că Witkoff și Kushner vor merge mai întâi la Moscova, sâmbătă. Anterior, un oficial american confirmase pentru Europa Liberă deplasarea celor doi la Moscova și Kiev „în următoarele zile”. Jared Kushner și Steve Witkoff, emisarii speciali ai președintelui Donald Trump. Zelenski cere suspendarea atacurilor aeriene Zelenski a dat asigurări că forțele ucrainene „vor asigura funcționarea normală a spațiului aerian al Rusiei, astfel încât negociatorii să poată ajunge în siguranță”, cerând Moscovei să procedeze la fel. „Din partea noastră nu vor exista lovituri aeriene, iar Rusia trebuie, de asemenea, să se abțină de la lansarea de atacuri aeriene pe toată durata necesară acestor negocieri”, a spus Zelenski vineri. În aceeași zi, o dronă rusească a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei, SBU, o instituție responsabilă direct de securitatea emisarilor americani pe durata vizitei lor. „Drona a vizat direct biroul șefului serviciului de securitate din acea clădire”, a scris Zelenski pe Telegram, precizând că șeful SBU, Oleksandr Poklad, nu se afla în birou în momentul atacului. Înainte de a cere un armistițiu aerian, Zelenski a declarat că i-a ordonat lui Poklad să răspundă acțiunilor rusești „adecvat, vizibil și, dacă este posibil, în oglindă, atunci când toate pregătirile vor fi gata”. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că cel puțin șapte persoane au fost rănite în atac. Măsurile stricte de securitate din jurul complexului au împiedicat jurnaliștii să vadă amploarea distrugerilor. Imediat după atac, deasupra centrului capitalei ucrainene s-a ridicat o coloană densă de fum negru. Experții văd o „escaladare” Heather A. Conley, cercetătoare principală la American Enterprise Institute (AEI) și fostă asistentă adjunctă a secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice, consideră că atacul semnalează o intensificare a ofensivei aeriene a Kremlinului împotriva Ucrainei. „A fost o escaladare clară din partea Rusiei, venită pe fundalul a șase zile de bombardamente intense”, a explicat ea pentru Europa Liberă. „Cred că își accelerează eforturile exact în momentul în care constată că dronele ucrainene și așa-numitele sancțiuni la mare distanță produc un impact semnificativ pe teritoriul Rusiei.” Conley a subliniat că lovitura „contrazice flagrant” declarațiile făcute cu o zi înainte de Putin, prin care sugera că este din nou deschis la negocieri. La rândul său, Tressa Guenov, fostă oficială de rang înalt la Pentagon și în Departamentul de Stat, a declarat pentru RFE/RL că „atacul diurn lansat de Rusia asupra sediului SBU din Kiev face parte dintr-o spirală a escaladării și dintr-un val tot mai intens de lovituri asupra capitalei”. „Ne putem imagina că Moscova a avut mereu în plan astfel de ținte ce țin de SBU, dar lovirea sediului central demonstrează astăzi că Rusia este dispusă să forțeze noi limite într-un context diplomatic incert.” „Pentru Ucraina, acest atac demonstrează încă o dată de ce are nevoie urgentă de rachete interceptoare pentru apărarea antiaeriană”, a adăugat Guenov, în prezent cercetătoare la Scowcroft Center for Strategy and Security din cadrul Atlantic Council. Atac pe fundalul unor schimburi de focuri în stradă Loviturile au avut loc la două zile după un schimb armat de focuri izbucnit chiar pe străzile capitalei între SBU și serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR). Incidentul a avut loc pe 2 septembrie, însă detaliile și motivele exacte ale acestei răfuieli armate rămân deocamdată neclare. Zelenski a reacționat prompt, demițându-i pe 3 septembrie pe adjuncții celor două agenții și avertizând că „ambele structuri trebuie trase la răspundere”. Anterior, el catalogase schimbul de focuri drept „rușinos”. Loviturile din 4 septembrie asupra clădirii SBU marchează continuarea campaniei de atacuri diurne lansate de forțele ruse asupra Kievului și a împrejurimilor sale – după patru ani de lovituri nocturne aproape zilnice. Atacurile survin într-un moment în care ofensiva terestră a Rusiei în estul Ucrainei bate pasul pe loc, ambele părți suferind pierderi grele. O nouă tentativă diplomatică Vizita delegației americane vine după ce, pe 25 august, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a întâlnit la Moscova cu șefii serviciilor ruse de informații și securitate. Agenția centrală de spionaj a SUA nu a făcut publică întreaga agendă a discuțiilor, însă Kremlinul a precizat că Ratcliffe nu a avut o întrevedere cu Putin. Potrivit informațiilor disponibile, Ratcliffe i-ar fi avertizat pe oficialii ruși împotriva oricărei tentative de a ataca sau testa NATO, insistând în mod special pe securitatea statelor baltice – Estonia, Letonia și Lituania. Heather A. Conley (AEI) atrage însă atenția că pașii următori ai politicii Washingtonului față de acest conflict rămân greu de anticipat: „Nu este deloc clar dacă Statele Unite sunt dispuse să exercite mai multă presiune asupra Rusiei”, a punctat ea, menționând incertitudinile din jurul proiectului de lege privind noile sancțiuni împotriva Rusiei, blocat în Congresul SUA, precum și lipsa unei decizii privind acordarea licențelor pentru producerea de rachete Patriot în Ucraina. „În acest moment persistă o lipsă totală de claritate privind strategia pe care intenționează să o urmeze Washingtonul”, a conchis experta. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Cazul de la Măgdăcești, unde o femeie a fost ucisă de soțul ei, care trebuia să fie monitorizat cu o brățară electronică, este unul „rușinos”, „pătează guvernarea” și arată „atitudinea formală” a autorităților, spune analistul Nicolae Negru, unul dintre invitații podcastului „Dincolo de Știri”.

Cazul de la Măgdăcești, unde o femeie a fost ucisă de soțul ei, care trebuia să fie monitorizat cu o brățară electronică, este unul „rușinos”, „pătează guvernarea” și arată „atitudinea formală” a autorităților, spune analistul Nicolae Negru, unul dintre invitații podcastului „Dincolo de Știri”. Bărbatul de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, după care s-a sinucis. Cazul a avut loc pe 31 august în satul Măgdăcești, din raionul Criuleni. Femeia de 42 de ani, mamă a trei copii, ceruse protecția statului încă în iulie. Pe numele bărbatului au fost emise două ordonanțe, care-i interziceau să se apropie de soția sa, iar pe 25 august, i-a fost montată brățara. În aceeași zi, însă, semnalul GPS al dispozitivului a dispărut de pe platforma de monitorizare. Bărbatul a plecat din țară și, când a revenit, pe 30 august, echipamentul nu a redevenit vizibil. El nu avea interdicția de a părăsi R. Moldova. „Desigur, este un caz rușinos, un caz care pătează guvernarea. Pe măsură ce ne adâncim și analizăm comportamentul statului nostru, găsim tot mai multe probleme care țin de structura, de atitudinea, de felul cum își îndeplinesc funcționarii datoria”, comentează Nicolae Negru. În opinia analistului, tragedia de la Măgdăcești a scos la iveală faptul că, deși folosesc de câțiva ani mijloace tehnologice moderne pentru a supraveghea agresorii, autoritățile nu le urmăresc cu strictețe, ci au, mai degrabă, „o atitudine formală”: „Am pus brățara, am rezolvat problema, nu ne mai pasă de nimic”. „Acest formalism, care se trage de demult, și în combinație cu această tehnologie nouă, iată, ne-a dat acest caz foarte întristător, care dovedește că statul nostru nu își face datoria să protejeze victimele”, concluzionează Negru.â Negru și Boțan: crima de la Măgdăcești, secțiile de votare din Transnistria și alegerea bașcanului Procuratura Generală investighează acum atât crima, cât și modul în care agresorul a reușit să ajungă la victimă, iar directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, a demisionat. Nicolae Negru crede că o simplă demisie nu este suficientă după ce două persoane au murit și trei copii au rămas orfani, din cauza că mecanismele de protecție nu au funcționat: „Toți cei care au fost implicați trebuie să răspundă”. Pentru a preveni asemenea tragedii, premierul Vasile Tofan a anunțat o serie de măsuri, printre care introducerea consemnului la frontieră și pedepse penale pentru încălcarea ordonanțelor. Prim-ministrul a mai spus că Inspectoratul de Probațiune va primi în curând 200 de brățări electronice, în urma unei licitații care a avut loc în vară. Europa Liberă a dezvăluit că firma de la care acestea au fost cumpărate, cu circa două milioane de lei, este de câțiva ani unicul distribuitor de dispozitive electronice către Probațiune. Compania Infoexpres a reușit să câștige toate licitațiile deoarece programul informatic prin care Probațiunea gestionează sistemul de supraveghere a fost realizat tot de această firmă. Inspectoratul a explicat , ulterior, că nu a primit alte oferte. „Consiliul Concurenței trebuie să clarifice dacă nu-i vorba aici de un monopol, cum se poate întâmpla că nu există nicio altă companie [să livreze brățări], dacă nu putem căuta peste hotare, de exemplu. Lucrurile trebuie clarificate, fiindcă în felul acesta, nu arată bine”, conchide Nicolae Negru, la „Dincolo de Știri”. Alte subiecte discutate în această ediție: Ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a declarat într-un interviu pentru presa rusă că statele occidentale ar înarma R. Moldova și ar pregăti-o pentru o confruntare cu Rusia, după exemplul Ucrainei. Ce urmărește Moscova prin acest tip de discurs? Federația Rusă vrea să deschidă 16 secții de votare în regiunea transnistreană pentru alegerile pentru Duma de Stat, fără acordul autorităților constituționale ale R. Moldova. De ce contează pentru Rusia să organizeze alegeri în Transnistria? Comisia Electorală Centrală a stabilit că alegerile pentru funcția de guvernator al Găgăuziei vor va avea loc pe 15 noiembrie, odată cu cele pentru Adunarea Populară. La ce reacții ne putem aștepta din partea Comratului la această decizie luată la Chișinău? Există riscul ca scrutinul să fie boicotat? În podcastul „Dincolo de Știri”, explicăm și punem în context cele mai importante evenimente ale săptămânii, împreună cu invitații noștri permanenți, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru. Un episod nou apare în fiecare sâmbătă dimineața, pe YouTube și pe pagina noastră europalibera.md . Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Greu sunt de găsit în Europa două popoare care să se înțeleagă așa de bine ca polonezii și cehii, uniți de tradiții și limbi asemănătoare. În august, cineva s-a gândit însă că ar fi momentul ca lucrurile să se schimbe, și a apelat în acest scop la o armă sigură: rețelele sociale. Portalul cehesc de știri Seznam a semnalat, pe 25 august, o campanie de dezinformare pe Facebook, adresată cehilor. Ei erau avertizați că polonezii vor să le ocupe un teritoriu de la granița comună, și erau chemați să iasă în stradă, ca să-l apere. După câteva zile de „fierbere”, atât experții, cât și politicienii cehi consideră că inițiatorul campaniei se află în Rusia. Cazul este anchetat de autoritățile de securitate din ambele țări. Campania se bazează pe o pretenție reală a Poloniei, care decurge dintr-un tratat interstatal real - iar suprafața menționată în postările incitante de pe Facebook corespunde realității. Întreaga campanie de pe Facebook a fost finanțată de un profil creat prin inteligență artificială, pe numele Adam Sikora, iar sub postare au intervenit alte profiluri false, care fie erau de acord cu apartenența regiunii de graniță la Polonia, fie, dimpotrivă, criticau Polonia. La baza întregii campanii a stat un alt cont fals care se dădea drept ambasadorul ceh în Polonia, Břetislav Dančák, și care a publicat cererea Poloniei de restituire a 368 de hectare. Ulterior, au fost create pagini web care se prezentau ca știri ale portalului iROZHLAS.cz (radioul public cehesc, cea mai respectată instituție de presă din țară, potrivit sondajelor), care informau despre întreaga acțiune. În plus, hackerii au publicat un articol despre pretențiile poloneze (600 de hectare) pe site-ul unui post de radio polonez mai mic. Atât Cehia, cât și Polonia sunt aliații Ucrainei invadate de Rusia și sunt la loc de frunte pe „lista statelor ostile” alcătuită de Kremlin. Ambele țări fac eforturi să-și consolideze forțele armate și sunt frecvent ținta a ceea ce numesc „războiul hibrid” al F. Ruse. Rădăcini istorice Cei care au pornit campania au mizat, desigur, pe resentimente datând încă din perioada când Polonia și Cehia și-au împărțit, nu fără probleme, teritoriul Sileziei, după dezmembrarea monarhiei austro-ungare. După Primul Război Mondial, autoritățile locale au convenit inițial asupra unei împărțiri pe criteriul lingvistic, Cehoslovacia urmând să primească aproximativ un sfert din fostul principat, iar restul să revină Poloniei. Ambele state au revendicat însă întreg teritoriul, iar situația tensionată a degenerat în cele din urmă, în ianuarie 1919, într-un război de câteva zile, declanșat și câștigat de Cehoslovacia. Conflictul s-a reaprins în ajunul celui de-al Doilea Război Mondial, când Polonia a invadat orașul divizat Těšín/ Cieszyn, în 1938, profitând de „criza muncheneză”, adică de decizia aliaților de a nu-l împiedica pe Hitler să ocupe regiunile vestice ale Cehiei, „sudeții”. Tensiunea creată de postările actuale în jurul acestui vechi conflict este însă evident disproporționată - atât de mult, încât nu a căzut „pe teren fertil”, lăsându-i pe cehi în mare măsură indiferenți, cum a scris ziarul ceh pe internet Denik Referendum . De partea poloneză, politicienii s-au grăbit să ia în zeflemea campanie, premierul Donald Tusk publicând o imagine cu două personaje de desene animate îndrăgite din cele două țări, cu inscripția: „Reksio și Krtek de mult au înțeles că cehii și polonezii sunt cei mai buni prieteni!” „Datorie teritorială” La delimitarea frontierei de stat în 1958, Republica Populară Polonă a cedat Cehoslovaciei socialiste 1 205,9 ha de teren, în timp ce partea cehoslovacă a cedat Poloniei 837,46 ha. Diferența de puțin sub patru sute de hectare rămâne astfel o datorie teritorială, pe care Republica Cehă o recunoaște, în continuare. Începând cu anii ’90, au avut loc mai multe runde de negocieri privind ajustări parțiale ale frontierei, însă acestea au eșuat de fiecare dată din cauza refuzului comunelor de la graniță de a renunța la o parte din teritoriul lor cadastral. Fostul ambasador polonez Mateusz Gniazdowski a propus odată soluționarea acestei datorii prin transferul clădirii ambasadei poloneze de la Praga, Palatul Fürstenberg, în proprietatea statului polonez. Armata poloneză intră în Těšín/Cieszyn, în octombrie 1938. Miniștrii de externe polonez și ceh Radosław Sikorski și Petr Macinka au discutat ultima dată despre datoria de frontieră în luna februarie a acestui an, dar fără rezultate concrete. Ministerul Afacerilor Externe al Cehiei a reacționat împotriva campaniei de dezinformare de pe Facebook, respingând în mod obiectiv ideea pretențiilor teritoriale ale Poloniei și clarificând care este situația reală în ceea ce privește datoria teritorială și negocierile privind soluționarea acesteia. „În ciuda istoriei sale tumultoase și sângeroase, regiunea Těšín / Cieszyn nu prezintă astăzi niciun potențial de conflict care ar putea afecta relațiile ceho-poloneze”, notează cu titlu de concluzie articolul din Denik Referendum. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Instalațiile solare din China au depășit pentru prima dată centralele electrice pe cărbune, devenind cea mai importantă sursă de energie electrică a țării, a anunțat marți autoritatea națională pentru energie. Până la sfârșitul lunii iulie, sistemele fotovoltaice aveau o capacitate instalată de 1.286 gigawați (GW), ceea ce le face cea mai importantă sursă de producție a energiei electrice, a declarat autoritatea, citată de dpa. Capacitatea instalată a centralelor electrice pe cărbune se ridica la 1.285 GW. Televiziunea de stat chineză a declarat că energia solară reprezenta o pondere de 31,5% din capacitatea totală instalată de generare a energiei electrice. China extinde de ani de zile producția de energie electrică din surse solare, în special în vestul și nord-vestul țării. Pe de altă parte, se numără printre cei mai mari emițători de dioxid de carbon, un gaz cu efect de seră, parțial din cauza producției de cărbune. China nu renunță deocamdată la cărbuni, dar vine cu tehnologii de tranziție ca acest „proiect de integrare a energiei pe cărbuni”, care combină sursele de energie. Energia pe bază de cărbune este ieftină pentru China, iar țara utilizează, de asemenea, procesul de gazeificare a cărbunelui pentru a produce substanțe chimice care, altfel, ar necesita petrol brut. China depinde de importuri în ceea ce privește petrolul. Expansiunea sistemelor fotovoltaice încetinește, totuși. În perioada ianuarie-iulie a acestui an, Republica Populară Chineză a adăugat o capacitate solară cu 62% mai mică decât în aceeași perioadă a anului precedent, a declarat autoritatea din domeniul energiei. Motivul îl constituie o modificare a standardelor care, începând din vara anului trecut, a eliminat garanțiile de preț pentru proiectele de energie solară și a permis forțelor pieței să determine prețurile de acum înainte. Cum stă Uniunea Europeană? Potrivit statisticilor UE, în 2025 47,3% din energia electrică produsă în UE a provenit din surse regenerabile, iar 27,5% din energia electrică din surse regenerabile a provenit din energia solară. Iunie 2025 a fost prima lună din istorie în care energia solară a fost principala sursă de energie electrică generată în UE, cu o pondere de 22% (Eurostat). În cadrul planului REPowerEU, Comisia Europeană a adoptat, în mai 2022, o strategie a UE privind energia solară, cu obiectivul de a atinge o capacitate de peste 380 GW de energie solară fotovoltaică până în 2025 (obiectiv pe care UE l-a depășit) și de cel puțin 600 GW până în 2030. Energia solară fotovoltaică este sursa de energie cu cea mai rapidă creștere din UE și oferă o modalitate ieftină, curată și flexibilă de producere a energiei electrice, susține Comisia Europeană. Moldova face și ea progrese Dependentă până recent de livrările de gaze rusești, inclusiv pentru producția curentului electric la centrala MGRES din stânga Nistrului care îi acoperea 70-80% din consum, R. Moldova a înregistrat în ultimii ani una din cele mai rapide creșteri ale capacităților de producție a energiei regenerabile . De la aproape zero în 2020, și-a mărit această capacitate la 1.023 MW în aprilie 2026, ajungând să-și poată acoperi astfel 25% din consum, mai ales datorită centralelor solare (fotovoltaice), potrivit datelor Ministerului Energiei. Prioritatea acum sunt bateriile care să permită stocarea în volum mare a energiei produse în orele cu generare ridicată pentru a fi livrată în rețea în orele de consum maxim. Cel mai mare sistem de stocare a energiei construit vreodată în R. Moldova, conectat la parcul fotovoltaic amplasat pe 96 de hectare în comuna Rădeni, Strășeni - inaugurat la 30 aprilie 2026. În luna iunie 2026, capacitatea centralelor solare a fost în Moldova de aproape 800 MW, aproape dublă față de cea din anul 2024. Vecina de la vest, România, a depășit la mijlocul anului curent capacitatea de 8,5 GW, după ce a adăugat capacitate de aproximativ 1,6 GW în primele șase luni din 2026. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Autoritățile din R. Moldova vor să lanseze o „Platformă Inteligentă” care să identifice site-urile interzise de jocuri de noroc. Anunțul vine după o investigație a Europei Libere, care arată cum sute de clone cu platforme de jocuri de noroc sunt funcționale, în ciuda unei liste interzise. Peste 7.600 de site-uri și platforme ilegale de jocuri de noroc se află pe o listă gestionată de Agenția Servicii Publice (ASP). Teoretic, accesul la ele este interzis. Practic – autoritățile recunosc că este imposibil să impună cu adevărat restricții care să nu poată fi ocolite foarte ușor. Europa Liberă a arătat într-o investigație că multe dintre aceste platforme ilegale de pariuri au origini rusești, sute dintre ele fiind clone ale 1Win sau 1XBet. Anunțul ASP de pe 2 septembrie că va fi lansată în curând „platforma inteligentă” care „va scurta semnificativ timpul de la depistare până la blocarea unui site neautorizat” a venit la aproximativ trei săptămâni după investigația Europei Libere. Platforma este pregătită de ASP împreună cu Agenția Proprietății Publice (APP) și Loteria Națională a Moldovei și este „în etapa finală de avizare”. Online – aceste site-uri de jocuri de noroc interzise pot fi accesate, teoretic, de oriunde. Fiscal – majoritatea sunt înregistrate în paradisuri fiscale precum Curaçao. Nimeni nu știe, de fapt, câți moldoveni pariază pe aceste platforme sau ce sume se cheltuiesc. Taxa minimă de intrare în joc este de 100-200 de lei. Într-un comunicat de presă, ASP spune despre riscurile la care sunt supuși moldovenii care accesează aceste site-uri ilegale de pariuri. În primul rând, „banii depuși nu sunt protejați de nicio lege” și „dacă platforma dispare, îi pierdeți”. În al doilea rând, „datele personale pot ajunge pe mâini greșite”. ASP îndeamnă utilizatorii „să nu facă plăți către platforme ce nu sunt autorizate”. Caracatița sloturilor online din Moldova În investigația Europei Libere am scris că sutele de clone 1Win sau 1XBet se află pe lista celor 7.600 de site-uri interzise a Agenției Servicii Publice (ASP). După ce ASP completează lista cu site-uri interzise, o altă instituție a statului – Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM) – este responsabilă să solicite operatorilor de comunicații electronice (Moldtelecom, Orange sau Moldcell) să blocheze accesul cetățenilor la ele. Unul dintre cei mai mari furnizori de internet din R. Moldova, Moldtelecom, recunoaște pentru Europa Liberă că, deși blochează accesul utilizatorilor la aceste site-urile, jucătorii găsesc soluții pentru a ocoli restricțiile. Printre soluțiile enumerate de Moldtelecom: serviciile de VPN/Proxy, platformele concentratoare (care centralizează traficul de date de la mai multe terminale sau servere) sau utilizarea unor servicii DNS terțe. ASP a confirmat pentru Europa Liberă că cele mai mari probleme cu care se confruntă este folosirea VPN sau DNS-urile alternative, care permit utilizatorilor să ocolească blocajele și să acceseze site-urile. Nu este limpede dacă „Platforma Inteligentă” de identificare a site-urilor neautorizate la care lucrează acum ASP împreună cu APP și Loteria Națională va rezolva problema prin care se ocolesc restricțiile cu VPN. Reprezentanții ASP au refuzat, solicitați de Europa Liberă, să ofere mai multe detalii despre viitoarea platformă. În Republica Moldova singura entitate care gestionează jocurile de noroc – loteriile, pariurile sportive, sălile cu automate de joc – este Loteria Națională a Moldovei , care deține monopol de stat în acest domeniu. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .