Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a acuzat rețelele de socializare cu „legături cu Rusia și Israelul” că au amplificat dezinformarea în urma afluxului masiv de migranți în enclava nord-africană Ceuta, la sfârșitul lunii iulie. În interviul acordat postului de radio spaniol SER și publicat luni, Sánchez a acuzat, de asemenea, o „mișcare internațională de extremă dreapta” care ar folosi constant tema migrației „pentru a ataca și a diviza nu numai Spania, ci și Europa”. Sánchez a afirmat că cercetările efectuate de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) al UE arată că rețelele rusești și israeliene s-au aflat în spatele răspândirii dezinformării, în colaborare cu rețelele de extremă dreaptă. El a spus că este evident că cele două țări au folosit criza pentru a critica Madridul, din cauza nemulțumirii față de poziția acestuia privind războaiele din Ucraina și Gaza, dar nu a oferit detalii suplimentare cu privire la dovezile pe care le deține în legătură cu implicarea acestora. În zilele de 30 și 31 iulie, aproximativ 72.000 de migranți au traversat înot din Maroc spre Ceuta sau au escaladat gardurile de frontieră în exclava spaniolă din nordul Africii. Majoritatea s-au întors în câteva ore, însă aproximativ 5.000 de migranți se aflau încă pe teritoriu vineri, potrivit guvernului de la Madrid. Dintre aceștia, 1.200 erau minori, amintește dpa. Prezența lor a provocat mai multe proteste vehemente ale localnicilor spanioli, care au cerut repetat demisia guvernului central. „Noi vrem pace în Ceuta, nu frică” este sloganul cel mai des văzut la demonstrații. În interviul acordat postului SER, Sánchez a repetat că cel puțin o parte din vina pentru afluxul mare de străini au avut-o cei care au răspândit pe rețele știrea falsă că dacă ajungi înot la Ceuta nu vei fi deportat, grație unei legi spaniole noi. Manifestanții care se opun prezenței migranților privesc grupul de migranți care și-au instalat tabăra pe plaja Trampolin din Ceuta, pe 28 august 2026. Spania se află în relații tensionate nu doar cu Rusia, ca mai toate colegele ei din UE și NATO, dar și cu Israel. Madridul a denunțat ceea ce consideră a fi genocidul împotriva palestinienilor din Gaza, a recunoscut statul Palestina, a boicotat concursul Eurovison din cauza Gazei și a promovat în UE măsuri de pedepsire a Israelului pentru situația din Orientul Mijlociu. Într-o evoluție legată tot de criza de la Ceuta, Italia a anunțat luni că va prelungi cu încă două săptămâni controalele asupra celor care vin din Spania, chiar dacă ambele țări sunt membre în spațiul Schengen, fără frontiere interne. Italia, care este condusă de un guvern de dreapta, anti-migrație, a acuzat Madridul că ar fi provocat singur criza prin politicile sale prea blânde cu „ilegalii”, cerând la punctul culminant al crizei excluderea Spaniei din spațiul Schengen. În interviul său apărut luni, premierul Sánchez a repetat că Marocul a colaborat bine cu Spania pentru atenuarea crizei migranților, după ce forțele de dreapta spaniole au acuzat autoritățile marocane că nu i-ar fi împiedicat pe străini să intre în Ceuta, dacă nu chiar i-au încurajat să o facă. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a acuzat rețelele de socializare cu „legături cu Rusia și Israelul” că au amplificat dezinformarea în urma afluxului masiv de migranți în enclava nord-africană Ceuta, la sfârșitul lunii iulie. În interviul acordat postului de radio spaniol SER și publicat luni, Sánchez a acuzat, de asemenea, o „mișcare internațională de extremă dreapta” care ar folosi constant tema migrației „pentru a ataca și a diviza nu numai Spania, ci și Europa”. Sánchez a afirmat că cercetările efectuate de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) al UE arată că rețelele rusești și israeliene s-au aflat în spatele răspândirii dezinformării, în colaborare cu rețelele de extremă dreaptă. El a spus că este evident că cele două țări au folosit criza pentru a critica Madridul, din cauza nemulțumirii față de poziția acestuia privind războaiele din Ucraina și Gaza, dar nu a oferit detalii suplimentare cu privire la dovezile pe care le deține în legătură cu implicarea acestora. În zilele de 30 și 31 iulie, aproximativ 72.000 de migranți au traversat înot din Maroc spre Ceuta sau au escaladat gardurile de frontieră în exclava spaniolă din nordul Africii. Majoritatea s-au întors în câteva ore, însă aproximativ 5.000 de migranți se aflau încă pe teritoriu vineri, potrivit guvernului de la Madrid. Dintre aceștia, 1.200 erau minori, amintește dpa. Prezența lor a provocat mai multe proteste vehemente ale localnicilor spanioli, care au cerut repetat demisia guvernului central. „Noi vrem pace în Ceuta, nu frică” este sloganul cel mai des văzut la demonstrații. În interviul acordat postului SER, Sánchez a repetat că cel puțin o parte din vina pentru afluxul mare de străini au avut-o cei care au răspândit pe rețele știrea falsă că dacă ajungi înot la Ceuta nu vei fi deportat, grație unei legi spaniole noi. Manifestanții care se opun prezenței migranților privesc grupul de migranți care și-au instalat tabăra pe plaja Trampolin din Ceuta, pe 28 august 2026. Spania se află în relații tensionate nu doar cu Rusia, ca mai toate colegele ei din UE și NATO, dar și cu Israel. Madridul a denunțat ceea ce consideră a fi genocidul împotriva palestinienilor din Gaza, a recunoscut statul Palestina, a boicotat concursul Eurovison din cauza Gazei și a promovat în UE măsuri de pedepsire a Israelului pentru situația din Orientul Mijlociu. Într-o evoluție legată tot de criza de la Ceuta, Italia a anunțat luni că va prelungi cu încă două săptămâni controalele asupra celor care vin din Spania, chiar dacă ambele țări sunt membre în spațiul Schengen, fără frontiere interne. Italia, care este condusă de un guvern de dreapta, anti-migrație, a acuzat Madridul că ar fi provocat singur criza prin politicile sale prea blânde cu „ilegalii”, cerând la punctul culminant al crizei excluderea Spaniei din spațiul Schengen. În interviul său apărut luni, premierul Sánchez a repetat că Marocul a colaborat bine cu Spania pentru atenuarea crizei migranților, după ce forțele de dreapta spaniole au acuzat autoritățile marocane că nu i-ar fi împiedicat pe străini să intre în Ceuta, dacă nu chiar i-au încurajat să o facă. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Statul moldovean a reușit să recupereze până acum abia 5% din banii pe care Justiția a decis că trebuie recuperați de la cei 23 membri din rețeaua Șor condamnați definitiv. De ce scârție în R. Moldova procedura de recuperare a prejudiciilor? Gruparea construită de oligarhul fugar Ilan Șor n-a fost doar despre corupție, proteste, influențarea alegerilor sau subminarea democrației. A fost și despre bani. Mulți bani. În cele 23 de dosare penale în care au fost implicați acoliți de-ai lui Șor finalizate cu condamnări definitive, Justiția a stabilit un prejudiciu total de 244 de milioane de lei. Acestă sumă ar trebui confiscată și virată bugetului de stat. Potrivit unor calcule făcute de Europa Liberă în baza sentințelor judecătorești definitive și a unor răspunsuri oficiale de la autorități, până la finele lunii august, R. Moldova a izbutit să recupereze din această sumă circa 12,5 milioane de lei. Adică 5% din prejudiciul total. Cei mai mulți bani – 4,6 milioane de lei – au fost recuperați de la fostul bodyguard al lui Ilan Șor, Leonid Vaca, condamnat definitiv pentru finanțarea ilegală a partidului „Șansă” – o formațiune derivată din fostul partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Banii „din tot sufletul” au ajuns la buget În după amiaza zilei de 1 martie 2024, anchetatorii l-au surprins pe Vaca urcând într-un Volkswagen condus de Valeriu Racu, curier în rețeaua lui Șor. Racu tocmai îi înmânase bodyguardului un pachet negru, cu 613.500 de lei. Potrivit procurorilor, Vaca era doar un casier și urma să depoziteze banii într-un apartament conspirativ din sectorul Botanica al Chișinăului, în care se aflau alți 4,57 de milioane de lei. Bancnotele urmau să fie împărțite în plicuri inscripționate cu mesajul „Din tot sufletul! Cu deosebit respect, Ilan Șor” și să fie împărțiți – clandestin – celor care prestau servicii pentru partidul „Șansă”. Vaca și Racu au fost prinși în flagrant, iar banii ridicați de anchetatori. Racu și-a recunoscut vina și a fost prima persoană condamnată în R. Moldova pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, primind o amendă de 45.000 de lei și confiscarea banilor. Leonid Vaca a fost și el trimis în judecată și condamnat definitiv abia în martie 2026 la cinci ani de închisoare, însă a reușit să fugă din țară. Este dat în căutare. Serviciului Fiscal de Stat (SFS) spune pentru Europa Liberă că banii găsiți în apartamentul conspirativ, dar și cei primiți de la Racu, au ajuns la bugetul de stat după condamnările definitive. Aceasta este povestea celei mai mari sume pe care statul a reușit să o recupereze din dosarele acoliților lui Șor finalizate cu condamnări. Cum arată bilanțul recuperării Serviciul Fiscal ne-a precizat că, pe lângă cei 4,6 milioane confiscați din dosarul Vaca/Racu, a mai transferat aproape un milion de lei la bugetul de stat, după executarea a altor patru sentințe definitive. În total: în jur de 5,5 milioane de lei au ajuns la buget, via Fisc. Alte circa 7 milioane de lei au ajuns la buget din contul bunurilor sechestrate de Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI). Printre acești bani se numără și cei 30.000 de dolari (echivalentul a 505.767 de lei), pe care fosta deputată Irina Lozovan și soțul ei, Pavel Gîrleanu, i-au dat mită primarului orașului Ocnița, pentru ca acesta să treacă de la Partidul Socialiștilor la Partidul „Renaștere” – considerat „succesor” al Partidului „Șor”. Soții au reușit între timp să fugă din țară și au fost condamnați definitiv la șase, respectiv cinci ani de închisoare. Europa Liberă a scris că 17 dintre cei 40 de complici ai lui Șor judecați în R. Moldova pentru finanțarea ilegală a partidelor au fugit din țară înainte de a fi condamnați. Unii dintre ei se relaxau în vacanțe în Turcia, iar alții se ascundeau de justiție în Federația Rusă. Dintre persoanele care au fost condamnate, doar cinci au ajuns să-și ispășească efectiv pedeapsa în penitenciar. Complicii din rețeaua lui Șor au fost acuzați că, după fuga oligarhului, au participat la finanțarea ilegală a partidelor, organizarea mai multor proteste antiguvernamentale, scheme de corupere electorală și acțiuni de destabilizare politică în interesul Kremlinului. Potrivit anchetatorilor, rețeaua s-a bazat pe coordonatori teritoriali și intermediari care recrutau susținători, distribuiau bani – veniți de la Moscova – prin aplicații și conturi controlate prin interpuși și mobilizau participanți la proteste sau la vot. Amploarea dosarelor „Șor” Din 2019 și până în prezent, Procuratura Generală (PG) a instrumentat 93 de cauze penale care vizează coruperea electorală, finanțarea ilegală a partidelor politice și alte infracțiuni conexe, atribuite persoanelor afiliate fostului partid „Șor”. 54 au ajuns în instanță, vizând 66 de persoane, dintre care 29 dețineau funcții elective sau de conducere – inclusiv trei deputați (Marina Tauber, Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan), bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, patru foști președinți, 17 președinți, trei vicepreședinți și un fost vicepreședinte ai oficiilor teritoriale ale partidului. Alte 17 dosare se află în faza de urmărire penală. Din cele ajunse în judecată, 34 de cauze (41 de persoane) s-au încheiat cu sentințe de condamnare – definitive sau nu – prin care s-a cerut confiscarea a peste 326 de milioane de lei. Cum (nu) funcționează mecanismul de recuperare a bunurilor infracționale confiscate Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) spune că, în ultimii cinci ani, a aplicat sechestre în valoare totală de circa 30 de milioane de lei în cauzele penale care vizează finanțarea ilegală a partidelor politice sau fraude electorale. Suma vizează toate dosarele de acest fel, nu doar pe cele ale acoliților lui Șor. Un raport al Curții de Conturi (CC) realizat în perioada 2023-2025 arată că, în ultimii opt ani, doar 0,6% din valoarea bunurilor pe care ARBI le pune sub sechestru ajunge efectiv la buget. În procesul de recuperare a prejudiciilor – care are mai multe etape – sunt implicate mai multe instituții. Găsirea sumelor/bunurilor folosite în infracțiuni aparține polițiștilor sau procurorilor. ARBI este instituția care le pune sub sechestru. Confiscarea este dispusă de instanțele judecătorești, iar gestionare și vânzarea bunurilor confiscate cad în sarcina Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Până în iunie 2025, executarea silită a hotărârilor de confiscare specială și extinsă era atribuția executorilor judecătorești. Atunci a intrat în vigoare legea privind perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale, prin care recuperarea prejudiciilor a trecut integral în competența SFS. 550 milioane ratate Deși s-a vrut un sistem mai eficient, Curtea de Conturi a constatat că administrarea și recuperarea bunurilor provenite din infracțiuni este reglementată de legi depășite, în timp ce sistemele informatice ale instituțiilor implicate sunt defectuoase. De pildă, dintr-un prejudiciu de 567,5 milioane de lei stabilit prin 404 acte executorii, care dateazǎ din perioada 2010-2025, la buget au ajuns doar 17 milioane. De asemenea, bunuri confiscate în valoare de 61,5 milioane de lei au fost vândute de Fisc cu reduceri de 80%, statul încasând în cele din urmă doar 11,8 milioane de lei. Ca urmare a acestor constatări, Curtea a formulat 18 recomandări către instituțiile implicate în procesul de recuperare a bunurilor infracționale confiscate; cele mai multe către SFS. Pe 13 mai, când Comisia parlamentară pentru control al finanțelor publice a examinat raportul Curții de Conturi, Sergiu Arhirii, director adjunct SFS, a spus că instituția pe care o reprezintă a elaborat un plan de acțiuni. „Ne-am stabilit ca, până la finele anului 2026, SFS să dezvolte și să fie operațională o platformă online (magazin online) de comercializare a bunurilor confiscate”. Arhirii a mai adăugat că SFS a preluat toate titlurile executorii privind confiscarea specială și extinsă emise în perioada 2010-2025, care, până la modificările legislative din vara anului 2025, se aflau în gestiunea executorilor judecătorești, precizând că „a început aceleași activități, de la zero, pentru a executa, în măsura posibilităților, documentele executorii recepționate”. Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te .

Liderul ucrainean Volodimir Zelenski le-a transmis moldovenilor adunați în Piața Marii Adunări Naționale cu ocazia Zilei Independenței că Ucraina și R. Moldova vor fi împreună în Europa, „care este liberă”.

Liderul ucrainean Volodimir Zelenski le-a transmis moldovenilor adunați în Piața Marii Adunări Naționale cu ocazia Zilei Independenței că Ucraina și R. Moldova vor fi împreună în Europa, „care este liberă”.

R. Moldova împlinește pe 27 august 35 de ani de când a decis că este un „stat suveran și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul”. Aniversarea nu este doar festivă, ci și simbolică: pentru prima dată în istoria sa, Moldova nu va mai scoate la paradă echipamente militare sovietice.

Sute de clone ale unor platforme interzise de jocuri de noroc racolează clienți din R. Moldova prin intermediul rețelelor sociale. Cele mai răspândite sunt 1Win și 1XBet – două platforme cu origini rusești implicate în trecut în cazuri de fraudă sau scurgerea de date personale.

În lipsa unei șosele de centură care să reducă traficul infernal din Chișinău, primăria capitalei vrea să construiască în jur de 1.400 de locuri de parcare de tip Park & Ride în cinci zone din oraș. Experții spun că unele sunt amplasate în locuri nepotrivite, care nu sunt conectate la mijloacele de transport în comun.

În numai trei săptămâni de mandat, premierul Vasile Tofan și-a rescris „legenda” din tehnocrat în politician, PAS are un candidat la prezidențialele din 2028, dar nu pe Tofan, iar R. Moldova are nevoie și de un plan C, nu doar de A și B – este rezumatul noului episod din Pe Agendă, cu Ion Sturza.

Autoritățile moldovene au condamnat explozia de duminică de la marginea satului Crocmaz, care a proiectat schije „pe o suprafață extinsă”, spunând că a fost cauzată de o dronă-rachetă picată în premieră în R. Moldova. Ce sunt dronele hibrid trimise tot mai mult de Rusia în regiunea ucraineană Odesa?

Moldovenii au cheltuit în 2025 peste 10 miliarde de lei pe jocuri de noroc. Loteria Națională, gestionată de stat și care deține monopol în domeniu, și-a triplat venitul și profitul în ultimii cinci ani. Specialiștii spun că unii dependenți de jocurile de noroc „se gândesc la suicid”.

Peste 100 de permise de conducere românești descoperite la gunoiștea neautorizată din satul Porumbeni, raionul Criuleni, sunt autentice, însă expirate – a descoperit Europa Liberă. Ele au fost trimise unei fabrici de hârtie din Chișinău de o firmă din Vaslui.